Eclesiastés 10 ~ Ecclesiast 10

picture

1 L as moscas muertas hacen heder y dar mal olor al perfume del perfumista; así una pequeña locura, al que es estimado como sabio y honorable.

Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.

2 E l corazón del sabio está a su mano derecha, mas el corazón del necio a su mano izquierda.

Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.

3 Y aun mientras va el necio por el camino, le falta cordura, y va diciendo a todos que es necio.

Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!

4 S i el espíritu del príncipe se exaltare contra ti, no dejes tu lugar; porque la mansedumbre hará cesar grandes ofensas.

Cînd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.

5 H ay un mal que he visto debajo del sol, a manera de error emanado del príncipe:

Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:

6 l a necedad está colocada en grandes alturas, y los ricos están sentados en lugar bajo.

nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.

7 V i siervos a caballo, y príncipes que andaban como siervos sobre la tierra.

Am văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.

8 E l que hiciere hoyo caerá en él; y al que aportillare vallado, le morderá la serpiente.

Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.

9 Q uien corta piedras, se hiere con ellas; el que parte leña, en ello peligra.

Cine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.

10 S i se embotare el hierro, y su filo no fuere amolado, hay que añadir entonces más fuerza; pero la sabiduría es provechosa para dirigir.

Cînd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.

11 S i muerde la serpiente antes de ser encantada, de nada sirve el encantador.

Cînd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.

12 L as palabras de la boca del sabio son llenas de gracia, mas los labios del necio causan su propia ruina.

Cuvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.

13 E l principio de las palabras de su boca es necedad; y el fin de su charla, nocivo desvarío.

Cel dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.

14 E l necio multiplica palabras, aunque no sabe nadie lo que ha de ser; ¿y quién le hará saber lo que después de él será?

Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?

15 E l trabajo de los necios los fatiga; porque no saben por dónde ir a la ciudad.

Truda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.

16 A y de ti, tierra, cuando tu rey es muchacho, y tus príncipes banquetean de mañana!

Vai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!

17 B ienaventurada tú, tierra, cuando tu rey es hijo de nobles, y tus príncipes comen a su hora, para reponer sus fuerzas y no para beber!

Ferice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!

18 P or la pereza se cae la techumbre, y por la flojedad de las manos se llueve la casa.

Cînd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.

19 P or el placer se hace el banquete, y el vino alegra a los vivos; y el dinero sirve para todo.

Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.

20 N i aun en tu pensamiento digas mal del rey, ni en lo secreto de tu cámara digas mal del rico; porque las aves del cielo llevarán la voz, y las que tienen alas harán saber la palabra.

Nu blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.