1 ¶ Las moscas muertas hacen heder y dar mal olor al ungüento del perfumador; así una pequeña locura, al que es estimado por sabio y honorable.

Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.

2 E l corazón del sabio está a su mano derecha; mas el corazón del loco a su mano izquierda.

Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.

3 Y aun mientras va el loco por el camino, le falta cordura; y dice a todos, que es loco.

Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!

4 ¶ Si el espíritu del señor se exaltare contra ti, no dejes tu lugar; porque la mansedumbre hará reposar grandes pecados.

Cînd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.

5 H ay otro mal que debajo del sol he visto; como salido de delante del gobernador por yerro:

Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:

6 L a locura está colocada en grandes alturas, y los ricos están sentados en lugar bajo.

nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.

7 V i siervos en caballos, y príncipes que andaban como siervos sobre la tierra.

Am văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.

8 E l que hiciere el hoyo caerá en él; y al que aportillare el vallado, le morderá la serpiente.

Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.

9 E l que mudare las piedras, tribulación tendrá en ellas; el que cortare la leña, en ella peligrará.

Cine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.

10 S i se embotare el hierro, y su filo no fuere amolado, hay que añadir entonces más fuerza; pero excede la bondad de la sabiduría.

Cînd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.

11 S i mordiere la serpiente no encantada; no es más el lenguaraz.

Cînd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.

12 ¶ Las palabras de la boca del sabio son gracia; mas los labios del loco lo echan a perder.

Cuvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.

13 E l comienzo de las palabras de su boca es locura; y el fin de su charla nocivo desvarío.

Cel dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.

14 E l loco multiplica palabras, y dice: no sabe el hombre lo que será; ¿y quién le hará saber lo que después de él será?

Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?

15 E l trabajo de los locos los fatiga; porque no saben por dónde ir a la ciudad.

Truda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.

16 ¶ ¡Ay de ti, tierra, cuando tu rey es niño, y tus príncipes banquetean de mañana!

Vai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!

17 ¡ Bienaventurada, tú, tierra, cuando tu rey es hijo de nobles, y tus príncipes comen a su hora, para reponer sus fuerzas, y no por el beber!

Ferice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!

18 P or la pereza se cae la techumbre, y por flojedad de las manos se llueve la casa.

Cînd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.

19 P or el placer se hace el convite, y el vino alegra los vivos; y el dinero responde a todo.

Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.

20 N i aun en tu pensamiento maldigas al rey, ni en los secretos de tu cámara maldigas al rico; porque las aves del cielo llevarán la voz, y las que tienen alas harán saber la palabra.

Nu blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.