1 ¶ Y habló David al SEÑOR las palabras de este cántico, el día que el SEÑOR le había librado de la mano de todos sus enemigos, y de la mano de Saúl.
David a îndreptat către Domnul cuvintele acestei cîntări, după ce Domnul l -a izbăvit din mîna tuturor vrăjmaşilor lui şi din mîna lui Saul.
2 ¶ Y dijo: El SEÑOR es mi peña, y mi fortaleza, y mi libertador.
El a zis:,, Domnul este stînca mea, cetăţuia mea, Izbăvitorul meu.
3 D ios es mi Fuerte, en él confiaré; mi escudo, y el cuerno de mi salud; mi defensa, y mi refugio; mi salvador, que me librarás de violencia.
Dumnezeu este stînca mea, la care găsesc un adăpost, scutul meu şi puterea... care mă mîntuieşte, turnul...... meu cel înalt şi scăparea... mea. Mîntuitorule! Tu mă scapi de sîlnicie.
4 I nvocaré al SEÑOR, digno de ser loado. Y seré salvo de mis enemigos.
Eu chem pe Domnul cel vrednic de laudă, şi sînt izbăvit de vrămaşii mei.
5 C uando me cercaron ondas de muerte, y deluvio de Belial me asombró,
Căci valurile morţii mă înconjuraseră, şivoaiele nimicirii mă înspăimîntaseră;
6 c uando las cuerdas del Seol me ciñieron, y los lazos de muerte me tomaron descuidado,
legăturile mormîntului mă înconjuraseră, laţurile morţii mă prinseseră.
7 c uando tuve angustia, invoqué al SEÑOR, y clamé a mi Dios; y desde su templo él oyó mi voz; cuando mi clamor llegó a sus oídos.
În strîmtoarea mea, am chemat pe Domnul, am chemat pe Dumnezeul meu; din locaşul Lui, El mi -a auzit glasul, şi strigătul meu a ajuns la urechile Lui.
8 L a tierra se removió, y tembló; los fundamentos de los cielos fueron movidos, y se quebrantaron, porque él se airó.
Atunci pămîntul s'a cutremurat şi s'a clătinat, temeliile cerului s'au mişcat şi s'au zguduit, pentrucă El Se mîniase.
9 S ubió humo de sus narices, y de su boca fuego consumidor, por el cual se encendieron carbones.
Fum se ridica din nările Lui, şi un foc mistuitor ieşea din gura Lui: cărbuni aprinşi ţîşneau din ea.
10 Y bajó los cielos, y descendió; una oscuridad debajo de sus pies.
A plecat cerurile, şi S'a pogorît: un nor gros era subt picioarele Lui.
11 S ubió sobre el querubín, y voló; se apareció sobre las alas del viento.
Călărea pe un heruvim, şi sbura, venea pe aripile vîntului;
12 P uso tinieblas alrededor de sí a modo de tabernáculos; aguas negras y espesas nubes.
era înconjurat cu întunerecul ca şi cu un cort, era înconjurat cu grămezi de ape şi cu nori întunecoşi.
13 D el resplandor de su presencia se encendieron ascuas ardientes.
Din strălucirea care era înaintea Lui schinteiau cărbuni de foc.
14 E l SEÑOR tronó desde los cielos, y el Altísimo dio su voz;
Domnul a tunat din ceruri, Cel Prea Înalt a făcut să -I răsune glasul;
15 a rrojó saetas, y los desbarató; relampagueó, y los consumió.
a aruncat săgeţi şi a risipit pe vrăjmaşii mei, a aruncat fulgerul, şi i -a pus pe fugă.
16 E ntonces aparecieron los manantiales del mar, y los fundamentos del mundo fueron descubiertos, a la reprensión del SEÑOR, al resoplido del aliento de su nariz.
Fundul mării s'a văzut, temeliile lumii au fost descoperite, de mustrarea Domnului, de vuietul suflării nărilor Lui.
17 E xtendió su mano de lo alto, y me arrebató, y me sacó de las aguas impetuosas.
El şi -a întins mîna de sus din înălţime, m'a apucat, m'a scos din apele cele mari;
18 M e libró de fuertes enemigos, de aquellos que me aborrecían, los cuales eran más fuertes que yo.
m'a izbăvit de protivnicul meu cel puternic, de vrăjmaşii mei cari erau mai tari decît mine.
19 L os cuales me tomaron descuidado en el día de mi calamidad; mas el SEÑOR fue mi bordón.
Ei mă prinseseră în ziua strîmtorării mele, dar Domnul a fost sprijinitorul meu,
20 M e sacó a anchura; me libró, porque había puesto su voluntad en mí.
El m'a scos la loc larg. El m'a mîntuit, pentrucă mă iubeşte.
21 M e pagó el SEÑOR conforme a mi justicia; y conforme a la limpieza de mis manos, me dio la paga.
Domnul mi -a răsplătit după nevinovăţia mea, mi -a făcut după curăţia mînilor mele;
22 P orque yo guardé los caminos del SEÑOR; y no me aparté impíamente de mi Dios.
căci am păzit căile Domnului, nu m'am făcut vinovat faţă de Dumnezeul meu.
23 P orque delante de mí tengo todas sus ordenanzas; y atento a sus fueros, no me retiraré de ellos.
Toate poruncile Lui au fost înaintea mea, şi nu m'am depărtat dela legile Lui.
24 Y fui perfecto para con él, y me guardé de mi iniquidad.
Am fost fără vină înaintea Lui, m'am păzit de fărădelegea mea.
25 Y me pagó el SEÑOR conforme a mi justicia, y conforme a mi limpieza delante de sus ojos.
De aceea Domnul mi -a răsplătit nevinovăţia mea, după curăţia mea înainte Lui.
26 C on el misericordioso eres misericordioso, y con el valeroso y perfecto eres recto;
Cu cel bun Tu eşti bun, cu omul drept Te porţi după dreptate,
27 c on el limpio eres limpio, mas con el perverso eres adversario.
cu cel curat eşti curat, cu cel îndărătnic Te porţi după îndărătnicia lui.
28 Y tú salvas a los pobres de espíritu; mas tus ojos están sobre los altivos, para abatirlos.
Tu mîntuieşti pe poporul care se smereşte, şi cu privirea Ta, scobori pe cei mîndri.
29 P orque tú eres mi lámpara, oh SEÑOR; el SEÑOR da luz a mis tinieblas.
Da, Tu eşti lumina mea, Doamne! Domnul luminează întunerecul meu.
30 P orque en ti rompí escuadrones, y con mi Dios pasé las murallas.
Cu Tine mă năpustesc asupra unei oşti înarmate, cu Dumnezeul meu sar peste zid.
31 D ios, perfecto su camino; la palabra del SEÑOR purificada, escudo es de todos los que en él confían.
Căile lui Dumnezeu sînt desăvîrşite, cuvîntul Domnului este curăţit; El este un scut pentru toţi cei ce caută adăpost în El.
32 P orque ¿qué Dios hay sino el SEÑOR? ¿O quién es fuerte sino nuestro Dios?
Căci cine este Dumnezeu, afară de Domnul? Şi cine este o stîncă, afară de Dumnezeul nostru?
33 D ios es el que con virtud me corrobora, y el que despeja mi camino;
Dumnezeu este cetăţuia mea cea tare, şi El mă călăuzeşte pe calea cea dreaptă....
34 e l que hace mis pies como de ciervas, y el que me asienta en mis alturas;
El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor, şi El mă aşează pe locurile mele cele înalte.
35 e l que enseña mis manos para la pelea, y da que con mis brazos quiebre el arco de bronce.
Îmi deprinde mînile la luptă, şi braţele mele întind arcul de aramă.
36 T ú me diste asimismo el escudo de tu salud, y tu mansedumbre me ha multiplicado.
Tu îmi dai scutul mîntuirii Tale, şi ajung mare prin bunătatea Ta.
37 T ú ensanchaste mis pasos debajo de mí, para que no titubearan mis rodillas.
Lărgeşti drumul supt paşii mei, şi picioarele mele nu se clatină.
38 P erseguí a mis enemigos, y los quebranté; y no me volví hasta que los acabé.
Urmăresc pe vrăjmaşii mei, şi -i nimicesc, nu mă întorc pînă nu -i nimicesc.
39 L os consumí, y los herí, y no se levantaron; y cayeron debajo de mis pies.
Îi nimicesc, îi zdrobesc, de nu se mai scoală; cad subt picioarele mele.
40 M e ceñiste de fortaleza para la batalla, y postraste debajo de mí los que contra mí se levantaron.
Tu mă încingi cu putere pentru luptă, răpui subt mine pe protivnicii mei.
41 T ú me diste la cerviz de mis enemigos, de mis aborrecedores, y que yo los talara.
Faci pe vrăjmaşii mei să dea dosul înaintea mea, şi nimicesc pe ceice mă urăsc.
42 M iraron, y no hubo quien los librara; aun al SEÑOR, mas no les respondió.
Se uită în jurul lor, şi nu -i cine să -i scape. Strigă către Domnul dar nu le răspunde!
43 Y o los quebranté como a polvo de la tierra; como a lodo de las plazas los desmenucé, y los disipé.
Îi pisez ca pulberea pămîntului, îi zdrobesc, îi calc în picioare, ca noroiul de pe uliţe.
44 T ú me libraste de contiendas de pueblos; tú me guardaste para que fuera cabeza de gentiles; pueblos que no conocía, me sirvieron.
Mă scapi din neînţelegerile poporului meu; mă păstrezi drept căpetenie a neamurilor; un popor... pe care nu -l cunoşteam îmi este supus.
45 L os extraños temblaban ante mi mandamiento; apenas oían algo de mí me obedecían.
Fiii străinului mă linguşesc; mă ascultă la cea dintîi poruncă.
46 L os extraños desfallecían, y temblaban en sus encerramientos.
Fiii străinului leşină dela inimă, tremură cînd ies afară din cetăţuie.
47 V iva el SEÑOR, y sea bendita mi peña; sea ensalzado el Dios, que es la roca de mi salvación.
Trăiască Domnul, şi binecuvîntată să fie Stînca mea! Înălţat să fie Dumnezeu, Stînca mîntuirii mele,
48 E l Dios que me ha dado venganzas, y sujeta los pueblos debajo de mí.
Dumnezeu, care este răzbunătorul meu, care-mi supune popoarele,
49 Q ue me saca de entre mis enemigos; tú me sacaste en alto de entre los que se levantaron contra mí; me libraste del varón de violencia.
şi care mă face să scap de vrăjmaşii mei! Tu mă înalţi mai pesus de protivnicii mei, mă izbăveşti de omul asupritor.
50 P or tanto yo te confesaré entre los gentiles, oh SEÑOR, y cantaré a tu nombre.
De aceea Te voi lăuda printre neamuri, Doamne! Şi voi cînta spre slava Numelui Tău.
51 E l que engrandece la salud de su rey, y hace misericordia a su ungido David, y a su simiente, para siempre.
El dă mari izbăviri împăratului Său, şi arată milă unsului Său: lui David, şi seminţei... lui, pentru totdeauna.``