1 C iertamente la plata tiene su oculto nacimiento, y el oro lugar de donde lo refinan.

Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit.

2 E l hierro es tomado del polvo, y de la piedra es fundido el bronce.

Ferul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama.

3 A las tinieblas puso término; y a toda obra perfecta que él hizo, puso piedra de oscuridad y de sombra de muerte.

Omul pune capăt întunerecului, cercetează, pînă în ţinuturile cele mai adînci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.

4 S ale el río junto al morador, y las aguas sin pie, más altas que el hombre, se fueron.

Sapă o fîntînă departe de locurile locuite; picioarele nu -i mai sînt de ajutor, stă atîrnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.

5 T ierra de la cual nace el pan, y debajo de ella estará como convertida en fuego.

Pămîntul, de unde iese pînea, este răscolit în lăuntrul lui ca de foc,

6 L ugar que sus piedras serán zafiro, y tendrá polvos de oro.

pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.

7 S enda que nunca la conoció ave, ni ojo de buitre la vio;

Pasărea de pradă nu -i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n'a zărit -o,

8 n unca la pisó hijo de soberbio, ni león pasó por ella.

cele mai trufaşe dobitoace n'au călcat pe ea, şi leul n'a trecut niciodată pe ea.

9 E n el pedernal puso su mano, y trastornó los montes de raíz.

Omul îşi pune mîna pe stînca de cremene, şi răstoarnă munţii din rădăcină.

10 D e los peñascos cortó ríos, y sus ojos vieron todo lo preciado.

Sapă şanţuri în stînci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.

11 D etuvo los ríos en su nacimiento, e hizo salir a luz lo escondido.

Opreşte curgerea apelor, şi scoate la lumină ce este ascuns.

12 ¶ Mas ¿dónde se hallará la sabiduría? ¿Y dónde está el lugar del entendimiento?

Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?

13 E l hombre nunca supo su valor, ni se halla en la tierra de los vivientes.

Omul nu -i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pămîntul celor vii.

14 E l abismo dice: No está en mí; y el mar dijo: Ni conmigo.

Adîncul zice:, Nu este în mine`, şi marea zice:, Nu este la mine.`;

15 N o se dará por oro, ni su precio será a peso de plata.

Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cîntărindu-se cu argint;

16 N o puede ser apreciada con oro de Ofir, ni con ónice precioso, ni con zafiro.

nu se cîntăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.

17 E l oro no se le igualará, ni el diamante; ni se cambiará por vaso de oro fino.

Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.

18 D e coral ni de perlas no se hará mención; la sabiduría es mejor que las piedras preciosas.

Mărgeanul şi cristalul nu sînt nimic pe lîngă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decît mărgăritarele.

19 N o se igualará con ella esmeralda de Etiopía; no se podrá apreciar con oro fino.

Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.

20 ¿ De dónde pues vendrá la sabiduría? ¿Y dónde está el lugar del entendimiento?

De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?

21 P orque encubierta está a los ojos de todo viviente, y a toda ave del cielo es oculta.

Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.

22 E l infierno y la muerte dijeron: Su fama hemos oído con nuestros oídos.

Adîncul şi moartea zic:, Noi am auzit vorbindu-se de ea.`

23 D ios entiende el camino de ella, y él solo conoce su lugar.

Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.

24 P orque él mira hasta los fines de la tierra, y ve debajo de todo el cielo.

Căci El vede pînă la marginile pămîntului, zăreşte totul subt ceruri.

25 H aciendo peso al viento, y poniendo las aguas por medida;

Cînd a rînduit greutatea vîntului, şi cînd a hotărît măsura apelor,

26 c uando él hizo ley a la lluvia, y camino al relámpago de los truenos.

cînd a dat legi ploii, şi cînd a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,

27 E ntonces la vio él, y la tasó; la preparó y también la inquirió.

atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat -o, i -a pus temeliile şi a pus -o la încercare.

28 Y dijo al hombre: He aquí que el temor del Señor es la sabiduría, y el apartarse del mal el entendimiento.

Apoi a zis omului:, Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere.`