1 ¶ No tengas envidia de los hombres malos, ni desees estar con ellos;

Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

2 p orque su corazón piensa en robar, y maldad hablan sus labios.

căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

3 ¶ Con sabiduría se edificará la casa, y con inteligencia se afirmará;

Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

4 y con ciencia se llenarán las cámaras de todas las riquezas preciosas y hermosas.

prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

5 E l hombre sabio es fuerte; y el hombre entendido es valiente de fuerza.

Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

6 P orque con sabios consejos harás la guerra; y la salvación está en la multitud de consejeros.

Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

7 ¶ Alta está para el loco la sabiduría; en la puerta no abrirá él su boca.

Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

8 A l que piensa mal hacer le llamarán hombre de malos pensamientos.

Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

9 E l pensamiento del loco es pecado; y abominación a los hombres el burlador.

Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

10 ¶ Si fueres flojo en el día de tribulación, tu fuerza será reducida.

Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

11 ¶ Si dejares de librar los que son tomados para la muerte, y los que son llevados al degolladero;

Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

12 s i dijeres: Ciertamente no lo supimos; ¿no lo entenderá el que pesa los corazones? El que mira por tu alma, él lo conocerá, y dará al hombre según sus obras.

Dacă zici:,, Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

13 ¶ Come, hijo mío, de la miel, porque es buena, y del panal dulce a tu paladar;

Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

14 t al será el conocimiento de la sabiduría a tu alma, si la hallares; y al fin tu esperanza no será cortada.

Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

15 ¶ Oh impío, no aceches la tienda del justo, no saquees su cámara;

Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

16 p orque siete veces cae el justo, y vuelve a levantarse; mas los impíos caerán en el mal.

Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

17 ¶ Cuando cayere tu enemigo, no te regocijes; y cuando tropezare, no se alegre tu corazón;

Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

18 p ara que el SEÑOR no lo mire, y le desagrade, y aparte de sobre él su enojo.

ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

19 ¶ No te entremetas con los malignos, ni tengas envidia de los impíos;

Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

20 p orque para el malo no habrá buen fin, y la lámpara de los impíos será apagada.

Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

21 ¶ Teme al SEÑOR, hijo mío, y al rey; no te entremetas con los veleidosos;

Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

22 p orque su quebrantamiento se levantará de repente; y el quebrantamiento de ambos, ¿quién lo comprenderá?

Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

23 ¶ También estas cosas pertenecen a los sabios. Tener acepción de personas en el juicio no es bueno.

Iată ce mai spun înţelepţii:,, Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

24 E l que dijere al malo: Justo eres, los pueblos lo maldecirán, y le detestarán las naciones;

Pe cine zice celui rău:,, Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

25 m as los que lo reprenden, serán agradables, y sobre ellos vendrá bendición de bien.

Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

26 B esados serán los labios del que responde palabras rectas.

Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

27 ¶ Prepara tus labores de afuera, y disponlas en tu heredad; y después edificarás tu casa.

Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

28 ¶ No seas testigo falso contra tu prójimo; y no lisonjees con tus labios.

Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

29 N o digas: Como me hizo, así le haré; daré el pago al varón según su obra.

Nu zice:,, Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

30 ¶ Pasé junto a la heredad del hombre perezoso, y junto a la viña del hombre falto de entendimiento;

Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

31 y he aquí que por toda ella habían ya crecido espinas, ortigas habían ya cubierto su faz, y su cerca de piedra estaba ya destruida.

Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

32 Y yo miré, y lo puse en mi corazón; lo vi, y tomé castigo.

M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

33 U n poco de sueño, cabeceando otro poco, poniendo mano sobre mano otro poco para dormir;

Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

34 a sí vendrá como caminante tu necesidad, y tu pobreza como hombre de escudo.

Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.