1 N ão tenha inveja dos ímpios, nem deseje a companhia deles;

Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

2 p ois destruição é o que planejam no coração, e só falam de violência.

căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

3 C om sabedoria se constrói a casa, e com discernimento se consolida.

Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

4 P elo conhecimento os seus cômodos se enchem do que é precioso e agradável.

prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

5 O homem sábio é poderoso, e quem tem conhecimento aumenta a sua força;

Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

6 q uem sai à guerra precisa de orientação, e com muitos conselheiros se obtém a vitória.

Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

7 A sabedoria é elevada demais para o insensato; ele não sabe o que dizer nas assembléias.

Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

8 Q uem maquina o mal será conhecido como criador de intrigas.

Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

9 A intriga do insensato é pecado, e o zombador é detestado pelos homens.

Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

10 S e você vacila no dia da dificuldade, como será limitada a sua força!

Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

11 L iberte os que estão sendo levados para a morte; socorra os que caminham trêmulos para a matança!

Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

12 M esmo que você diga: “Não sabíamos o que estava acontecendo!” Não o perceberia aquele que pesa os corações? Não o saberia aquele que preserva a sua vida? Não retribuirá ele a cada um segundo o seu procedimento?

Dacă zici:,, Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

13 C oma mel, meu filho. É bom. O favo é doce ao paladar.

Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

14 S aiba que a sabedoria também será boa para a sua alma; se você a encontrar, certamente haverá futuro para você, e a sua esperança não vai decepcioná-lo.

Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

15 N ão fique de tocaia, como faz o ímpio, contra a casa do justo, e não destrua o seu local de repouso,

Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

16 p ois ainda que o justo caia sete vezes, tornará a erguer-se, mas os ímpios são arrastados pela calamidade.

Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

17 N ão se alegre quando o seu inimigo cair, nem exulte o seu coração quando ele tropeçar,

Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

18 p ara que o Senhor não veja isso, e se desagrade, e desvie dele a sua ira.

ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

19 N ão se aborreça por causa dos maus, nem tenha inveja dos ímpios,

Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

20 p ois não há futuro para o mau, e a lâmpada dos ímpios se apagará.

Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

21 T ema o Senhor e o rei, meu filho, e não se associe aos dissidentes,

Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

22 p ois terão repentina destruição, e quem pode imaginar a ruína que o Senhor e o rei podem causar? Outros Ditados de Sabedoria

Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

23 A qui vão outros ditados dos sábios: Agir com parcialidade nos julgamentos não é nada bom.

Iată ce mai spun înţelepţii:,, Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

24 Q uem disser ao ímpio: “Você é justo”, será amaldiçoado pelos povos e sofrerá a indignação das nações.

Pe cine zice celui rău:,, Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

25 M as os que condenam o culpado terão vida agradável; receberão grandes bênçãos.

Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

26 A resposta sincera é como beijo nos lábios.

Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

27 T ermine primeiro o seu trabalho a céu aberto; deixe pronta a sua lavoura. Depois constitua família.

Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

28 N ão testemunhe sem motivo contra o seu próximo nem use os seus lábios para enganá-lo.

Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

29 N ão diga: “Farei com ele o que fez comigo; ele pagará pelo que fez”.

Nu zice:,, Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

30 P assei pelo campo do preguiçoso, pela vinha do homem sem juízo;

Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

31 h avia espinheiros por toda parte, o chão estava coberto de ervas daninhas e o muro de pedra estava em ruínas.

Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

32 O bservei aquilo, e fiquei pensando; olhei, e aprendi esta lição:

M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

33 “ Vou dormir um pouco”, você diz. “Vou cochilar um momento; vou cruzar os braços e descansar mais um pouco”,

Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

34 m as a pobreza lhe sobrevirá como um assaltante, e a sua miséria como um homem armado.

Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.