1 O uve-me, ó Deus, quando faço a minha queixa; protege a minha vida do inimigo ameaçador.

(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Ascultă-mi glasul, Dumnezeule, cînd gem! Ocroteşte-mi viaţa împotriva vrajmaşului de care mă tem!

2 D efende-me da conspiração dos ímpios e da ruidosa multidão de malfeitores.

Păzeşte-mă de uneltirile celor răi, de ceata gălăgioasă a oamenilor nelegiuiţi!

3 E les afiam a língua como espada e apontam, como flechas, palavras envenenadas.

Ei îşi ascut limba ca o sabie, îşi aruncă vorbele lor amare, ca nişte săgeţi,

4 D e onde estão emboscados atiram no homem íntegro; atiram de surpresa, sem qualquer temor.

ca să tragă în ascuns asupra celui nevinovat: trag asupra lui pe neaşteptate, fără nici o frică.

5 A nimam-se uns aos outros com planos malignos, combinam como ocultar as suas armadilhas, e dizem: “Quem as verá?”

Ei se îmbărbătează în răutatea lor: se sfătuiesc împreună ca să întindă curse, şi zic:,, Cine ne va vedea?

6 T ramam a injustiça e dizem: “Fizemos um plano perfeito!” A mente e o coração de cada um deles o encobrem!

Pun la cale nelegiuiri, şi zic:,, Iată-ne gata, planul este făcut!`` O prăpastie este lăuntrul şi inima fiecăruia!

7 M as Deus atirará neles suas flechas; repentinamente serão atingidos.

Dar Dumnezeu aruncă săgeţi împotriva lor: deodată iată -i loviţi.

8 P elas próprias palavras farão cair uns aos outros; menearão a cabeça e zombarão deles todos os que os virem.

Limba lor le -a pricinuit căderea; şi toţi cei ce -i văd, clatină din cap.

9 T odos os homens temerão, e proclamarão as obras de Deus, refletindo no que ele fez.

Toţi oamenii sînt cuprinşi de frică, şi mărturisesc:,, Iată ce a făcut Dumnezeu,`` şi recunosc că aceasta este lucrarea Lui!

10 A legrem-se os justos no Senhor e nele busquem refúgio; congratulem-se todos os retos de coração!

Cel neprihănit se bucură în Domnul şi în El îşi caută scăparea; toţi cei cu inima fără prihană se laudă că sînt fericiţi.