Gênesis 30 ~ Geneza 30

picture

1 Q uando Raquel viu que não dava filhos a Jacó, teve inveja de sua irmã. Por isso disse a Jacó: “Dê-me filhos ou morrerei!”

Cînd a văzut Rahela că nu face copii lui Iacov, a pismuit pe soru-sa, şi a zis lui Iacov:,, Dă-mi copii, ori mor!``

2 J acó ficou irritado e disse: “Por acaso estou no lugar de Deus, que a impediu de ter filhos?”

Iacov s'a mîniat pe Rahela, şi a zis:,, Sînt eu oare în locul lui Dumnezeu, care te -a oprit să ai copii?``

3 E ntão ela respondeu: “Aqui está Bila, minha serva. Deite-se com ela, para que tenha filhos em meu lugar e por meio dela eu também possa formar família”.

Ea a zis:,, Iată roaba mea Bilha; culcă-te cu ea, ca să nască pe genunchii mei, şi să am şi eu copii prin ea.``

4 P or isso ela deu a Jacó sua serva Bila por mulher. Ele deitou-se com ela,

Şi i -a dat de nevastă pe roaba ei Bilha; şi Iacov s'a culcat cu ea.

5 B ila engravidou e deu-lhe um filho.

Bilha a rămas însărcinată, şi a născut lui Iacov un fiu.

6 E ntão Raquel disse: “Deus me fez justiça, ouviu o meu clamor e deu-me um filho”. Por isso deu-lhe o nome de Dã.

Rahela a zis:,, Mi -a făcut Dumnezeu dreptate, şi mi -a auzit glasul, şi mi -a dăruit un fiu.`` De aceea i -a pus numele Dan (A judecat).

7 B ila, serva de Raquel, engravidou novamente e deu a Jacó o segundo filho.

Bilha, roaba Rahelii, a rămas iar însărcinată, şi a născut lui Iacov un al doilea fiu.

8 E ntão disse Raquel: “Tive grande luta com minha irmã e venci”. Pelo que o chamou Naftali.

Rahela a zis:,, Am luptat cu Dumnezeu împotriva sorei mele, şi am biruit.`` Deaceea i -a pus numele Neftali (Luptele lui Dumnezeu).

9 Q uando Lia viu que tinha parado de ter filhos, tomou sua serva Zilpa e a deu a Jacó por mulher.

Cînd a văzut Lea că nu mai naşte, a luat pe roaba sa Zilpa, şi a dat -o lui Iacov de nevastă.

10 Z ilpa, serva de Lia, deu a Jacó um filho.

Zilpa, roaba Leii, a născut lui Iacov un fiu.

11 E ntão disse Lia: “Que grande sorte!” Por isso o chamou Gade.

Cu noroc!`` a zis Lea. De aceea i -a pus numele Gad (Noroc).

12 Z ilpa, serva de Lia, deu a Jacó mais um filho.

Zilpa, roaba Leii, a născut un al doilea fiu lui Iacov.

13 E ntão Lia exclamou: “Como sou feliz! As mulheres dirão que sou feliz”. Por isso lhe deu o nome de Aser.

Ce fericită sînt!`` a zis Lea;,, căci femeile mă vor numi fericită.` De aceea i -a pus numele Aşer (Fericit).

14 D urante a colheita do trigo, Rúben saiu ao campo, encontrou algumas mandrágoras e as trouxe a Lia, sua mãe. Então Raquel disse a Lia: “Dê-me algumas mandrágoras do seu filho”.

Ruben a ieşit odată afară, pe vremea seceratului grîului, şi a găsit mandragore pe cîmp. Le -a adus mamei sale Lea. Atunci Rahela a zis Leii:,, Dă-mi, te rog, din mandragorele fiului tău.``

15 M as ela respondeu: “Não lhe foi suficiente tomar de mim o marido? Vai tomar também as mandrágoras que o meu filho trouxe?” Então disse Raquel: “Jacó se deitará com você esta noite, em troca das mandrágoras trazidas pelo seu filho”.

Ea i -a răspuns:,, Nu-ţi ajunge că mi-ai luat bărbatul, de vrei să iei şi mandragorele fiului meu?`` Şi Rahela a zis:,, Ei bine! poate să se culce cu tine în noaptea aceasta, pentru mandragorele fiului tău.``

16 Q uando Jacó chegou do campo naquela tarde, Lia saiu ao seu encontro e lhe disse: “Hoje você me possuirá, pois eu comprei esse direito com as mandrágoras do meu filho”. E naquela noite ele se deitou com ela.

Seara, pe cînd se întorcea Iacov dela cîmp, Lea i -a ieşit înainte, şi a zis:,, La mine ai să vii, căci te-am cumpărat cu mandragorele fiului meu.`` Şi în noaptea aceea s'a culcat cu ea.

17 D eus ouviu Lia, e ela engravidou e deu a Jacó o quinto filho.

Dumnezeu a ascultat pe Lea, care a rămas însărcinată, şi a născut lui Iacov al cincilea fiu.

18 D isse Lia: “Deus me recompensou por ter dado a minha serva ao meu marido”. Por isso deu-lhe o nome de Issacar.

Lea a zis:,, M'a răsplătit Dumnezeu, pentrucă am dat bărbatului meu pe roaba mea.`` De aceea i -a pus numele Isahar (Răsplătire).

19 L ia engravidou de novo e deu a Jacó o sexto filho.

Lea a rămas iarăş însărcinată, şi a născut un al şaselea fiu lui Iacov.

20 D isse Lia: “Deus presenteou-me com uma dádiva preciosa. Agora meu marido me tratará melhor; afinal já lhe dei seis filhos”. Por isso deu-lhe o nome de Zebulom.

Lea a zis:,, Frumos dar mi -a dat Dumnezeu! De data aceasta, bărbatul meu va locui cu mine, căci i-am născut şase fii.`` Deaceea i -a pus numele Zabulon (Locuinţă).

21 A lgum tempo depois, ela deu à luz uma menina a quem chamou Diná.

În urmă, a născut o fată, căreia i -a pus numele Dina (Judecată).

22 E ntão Deus lembrou-se de Raquel. Deus ouviu o seu clamor e a tornou fértil.

Dumnezeu Şi -a adus aminte de Rahela, a ascultat -o, şi a făcut -o să aibă copii.

23 E la engravidou, e deu à luz um filho e disse: “Deus tirou de mim a minha humilhação”.

Ea a rămas însărcinată, şi a născut un fiu; şi a zis:,, Mi -a luat Dumnezeu ocara!``

24 D eu-lhe o nome de José e disse: “Que o Senhor me acrescente ainda outro filho”. A Riqueza de Jacó

Şi i -a pus numele Iosif (Adaos), zicînd:,, Domnul să-mi mai adauge un fiu!``

25 D epois que Raquel deu à luz José, Jacó disse a Labão: “Deixe-me voltar para a minha terra natal.

După ce a născut Rahela pe Iosif, Iacov a zis lui Laban:,, Lasă-mă să plec, ca să mă duc acasă, în ţara mea.

26 D ê-me as minhas mulheres, pelas quais o servi, e os meus filhos, e partirei. Você bem sabe quanto trabalhei para você”.

Dă-mi nevestele şi copiii, pentru cari ţi-am slujit, şi voi pleca; fiindcă ştii ce slujbă ţi-am făcut.``

27 M as Labão lhe disse: “Se mereço sua consideração, peço-lhe que fique. Por meio de adivinhação descobri que o Senhor me abençoou por sua causa”.

Laban i -a zis:,, Dacă am căpătat trecere înaintea ta, mai zăboveşte; văd bine că Domnul m'a binecuvîntat din pricina ta;

28 E acrescentou: “Diga o seu salário, e eu lhe pagarei”.

hotărăşte-mi simbria ta, şi ţi -o voi da.``

29 J acó lhe respondeu: “Você sabe quanto trabalhei para você e como os seus rebanhos cresceram sob os meus cuidados.

Iacov i -a răspuns:,,Ştii cum ţi-am slujit, şi cum ţi-au propăşit vitele cu mine;

30 O pouco que você possuía antes da minha chegada aumentou muito, pois o Senhor o abençoou depois que vim para cá. Contudo, quando farei algo em favor da minha própria família?”

căci puţinul pe care -l aveai înainte de venirea mea, a crescut mult, şi Domnul te -a binecuvîntat ori încotro am mers eu. Acum, cînd am să muncesc şi pentru casa mea?``

31 E ntão Labão perguntou: “Que você quer que eu lhe dê?” “Não me dê coisa alguma”, respondeu Jacó. “Voltarei a cuidar dos seus rebanhos se você concordar com o seguinte:

Laban a zis:,, Ce să-ţi dau?`` Şi Iacov a răspuns:,, Să nu-mi dai nimic. Dacă te învoieşti cu ce-ţi voi spune, îţi voi paşte turma şi mai departe, şi o voi păzi.

32 h oje passarei por todos os seus rebanhos e tirarei do meio deles todas as ovelhas salpicadas e pintadas, todos os cordeiros pretos e todas as cabras pintadas e salpicadas. Eles serão o meu salário.

Azi am să trec prin toată turma ta; am să pun deoparte din oi orice miel sein şi pestriţ şi orice miel negru, şi din capre tot ce este pestriţ şi sein. Aceasta să fie simbria mea.

33 E a minha honestidade dará testemunho de mim no futuro, toda vez que você resolver verificar o meu salário. Se estiver em meu poder alguma cabra que não seja salpicada ou pintada, e algum cordeiro que não seja preto, poderá considerá-los roubados.”

Iată cum se va dovedi cinstea mea: deacum încolo, cînd ai să vii să-mi vezi simbria, tot ce nu va fi sein şi pestriţ între capre şi negru între miei, şi se va găsi la mine, să fie socotit ca furat.``

34 E disse Labão: “De acordo. Seja como você disse”.

Laban a zis:,, Bine! fie aşa cum ai zis.``

35 N aquele mesmo dia Labão separou todos os bodes que tinham listras ou manchas brancas, todas as cabras que tinham pintas ou manchas brancas, e todos os cordeiros pretos e os colocou aos cuidados de seus filhos.

În aceeaş zi, a pus deoparte ţapii bălţaţi şi pestriţi, toate caprele seine şi pestriţe, toate cele ce aveau alb pe ele, şi toţi mieii cari erau negri. Le -a dat în mînile fiilor săi.

36 A fastou-se então de Jacó, à distância equivalente a três dias de viagem, e Jacó continuou a apascentar o resto dos rebanhos de Labão.

Apoi a pus o depărtare de trei zile de drum între el şi Iacov; şi Iacov păştea celelalte oi ale lui Laban.

37 J acó pegou galhos verdes de estoraque, amendoeira e plátano e neles fez listras brancas, descascando-os parcialmente e expondo assim a parte branca interna dos galhos.

Iacov a luat nuiele verzi de plop, de migdal şi de platan; a despoiat de pe ele făşii de coajă, şi a făcut să se vadă albeaţa care era pe nuiele.

38 D epois fixou os galhos descascados junto aos bebedouros, na frente dos rebanhos, no lugar onde costumavam beber água. Na época do cio, os rebanhos vinham beber e

Apoi a pus nuielele, pe cari le despoiase de coajă în jgheaburi, în adăpători, subt ochii oilor cari veneau să bea, ca atunci cînd vor veni să bea, să zămislească.

39 s e acasalavam diante dos galhos. E geravam filhotes listrados, salpicados e pintados.

Oile zămisleau uitîndu-se la nuiele, şi făceu miei bălţaţi, seini şi pestriţi.

40 J acó separava os filhotes do rebanho dos demais, e fazia com que esses ficassem juntos dos animais listrados e pretos de Labão. Assim foi formando o seu próprio rebanho que separou do de Labão.

Iacov despărţea mieii aceştia, şi abătea feţele oilor din turma lui Laban către cele seine şi bălţate. Şi -a făcut astfel turme deosebite, pe cari nu le -a împreunat cu turma lui Laban.

41 T oda vez que as fêmeas mais fortes estavam no cio, Jacó colocava os galhos nos bebedouros, em frente dos animais, para que se acasalassem perto dos galhos;

Oridecîteori se înferbîntau oile cele mai tari, Iacov punea nuielele în jghiaburi, subt ochii oilor, ca ele să zămislească uitîndu-se la nuiele.

42 m as, se os animais eram fracos, não os colocava ali. Desse modo, os animais fracos ficavam para Labão e os mais fortes para Jacó.

Cînd oile erau slabe, nu punea nuielele; aşa că cele slabe erau pentru Laban, iar cele tari pentru Iacov.

43 A ssim o homem ficou extremamente rico, tornando-se dono de grandes rebanhos e de servos e servas, camelos e jumentos.

Omul acela s'a îmbogăţit astfel din ce în ce mai mult; a avut multe turme, robi şi roabe, cămile şi măgari.