1 A ssim como a mosca morta produz mau cheiro e estraga o perfume, também um pouco de insensatez pesa mais que a sabedoria e a honra.
Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.
2 O coração do sábio se inclina para o bem, mas o coração do tolo, para o mal.
Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.
3 M esmo quando anda pelo caminho, o tolo age sem o mínimo bom senso e mostra a todos que não passa de tolo.
Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!
4 S e a ira de uma autoridade se levantar contra você, não abandone o seu posto; a tranqüilidade evita grandes erros.
Cînd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.
5 H á outro mal que vi debaixo do sol, um erro cometido pelos que governam:
Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:
6 t olos são postos em cargos elevados, enquanto ricos ocupam cargos inferiores.
nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.
7 T enho visto servos andando a cavalo, e príncipes andando a pé, como servos.
Am văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.
8 Q uem cava um poço cairá nele; quem derruba um muro será picado por uma cobra.
Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.
9 Q uem arranca pedras, com elas se ferirá; quem racha lenha se arrisca.
Cine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.
10 S e o machado está cego e sua lâmina não foi afiada, é preciso golpear com mais força; agir com sabedoria assegura o sucesso.
Cînd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.
11 S e a cobra morder antes de ser encantada, para que servirá o encantador?
Cînd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.
12 A s palavras do sábio lhe trazem benefícios, mas os lábios do insensato o destroem.
Cuvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.
13 N o início as suas palavras são mera tolice, mas no final são loucura perversa.
Cel dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.
14 E mbora o tolo fale sem parar, ninguém sabe o que está para vir; quem poderá dizer a outrem o que lhe acontecerá depois?
Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?
15 O trabalho do tolo o deixa tão exausto que ele nem consegue achar o caminho de casa.
Truda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.
16 P obre da terra cujo rei é jovem demais e cujos líderes fazem banquetes logo de manhã.
Vai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!
17 F eliz é a terra cujo rei é de origem nobre, e cujos líderes comem no devido tempo para recuperar as forças, e não para embriagar-se.
Ferice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!
18 P or causa da preguiça, o telhado se enverga; por causa das mãos indolentes, a casa tem goteiras.
Cînd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.
19 O banquete é feito para divertir, e o vinho torna a vida alegre, mas isso tudo se paga com dinheiro.
Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.
20 N em em pensamento insulte o rei! Nem mesmo em seu quarto amaldiçoe o rico! Porque uma ave do céu poderá levar as suas palavras, e seres alados poderão divulgar o que você disser.
Nu blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.