1 A s moscas mortas fazem com que o ungüento do perfumista emita mau cheiro; assim um pouco de estultícia pesa mais do que a sabedoria e a honra.

Muştele moarte strică şi acresc untdelemnul negustorului de unsori; tot aşa, puţină nebunie biruie înţelepciunea şi slava.

2 O coração do sábio o inclina para a direita, mas o coração do tolo o inclina para a esquerda.

Inima înţeleptului este la dreapta lui, iar inima nebunului la stînga lui.

3 E , até quando o tolo vai pelo caminho, falta-lhe o entendimento, e ele diz a todos que é tolo.

Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea, şi spune tuturor că este un nebun!

4 S e se levantar contra ti o espírito do governador, não deixes o teu lugar; porque a deferência desfaz grandes ofensas.

Cînd izbucneşte împotriva ta mînia celuice stăpîneşte, nu-ţi părăsi locul, căci sîngele rece te păzeşte de mari păcate.

5 H á um mal que vi debaixo do sol, semelhante a um erro que procede do governador:

Este un rău pe care l-am văzut supt soare, ca o greşală, care vine dela celce cîrmuieşte:

6 a estultícia está posta em grande dignidade, e os ricos estão assentados em lugar humilde.

nebunia este pusă în dregătorii înalte, iar bogaţii stau în locuri de jos.

7 T enho visto servos montados a cavalo, e príncipes andando a pé como servos.

Am văzut robi călări, şi voivozi mergînd pe jos ca nişte robi.

8 A quele que abrir uma cova, nela cairá; e quem romper um muro, uma cobra o morderá.

Cine sapă groapa altuia, cade el în ea, şi cine surpă un zid, va fi muşcat de un sarpe.

9 A quele que tira pedras é maltratado por elas, e o que racha lenha corre perigo nisso.

Cine sfarmă pietre, este rănit de ele, şi cine despică lemne este în primejdie.

10 S e estiver embotado o ferro, e não se afiar o corte, então se deve pôr mais força; mas a sabedoria é proveitosa para dar prosperidade.

Cînd se toceşte ferul, şi rămîne neascuţit, trebuie să-ţi îndoieşti puterile; de aceea la izbîndă ajungi prin înţelepciune.

11 S e a cobra morder antes de estar encantada, não há vantagem no encantador.

Cînd muşcă şarpele, fiindcă n'a fost vrăjit, vrăjitorul n'are niciun cîştig din meşteşugul lui.

12 A s palavras da boca do sábio são cheias de graça, mas os lábios do tolo o devoram.

Cuvintele unui înţelept sînt plăcute, dar buzele nebunului îi aduc pieirea.

13 O princípio das palavras da sua boca é estultícia, e o fim do seu discurso é loucura perversa.

Cel dintîi cuvînt care -i iese din gură este nebunie, şi cel din urmă este o nebunie şi mai rea.

14 O tolo multiplica as palavras, todavia nenhum homem sabe o que há de ser; e quem lhe poderá declarar o que será depois dele?

Nebunul spune o mulţime de vorbe, măcarcă omul nu ştie ce se va întîmpla, şi cine -i va spune ce va fi după el?

15 O trabalho do tolo o fatiga, de sorte que não sabe ir ã cidade.

Truda nebunului oboseşte pe celce nu cunoaşte drumul spre cetate.

16 A i de ti, ó terra, quando o teu rei é criança, e quando os teus príncipes banqueteiam de manhã!

Vai de tine, ţară, al cărei împărat este un copil, şi ai cărei voivozi benchetuiesc de dimineaţă!

17 B em-aventurada tu, ó terra, quando o teu rei é filho de nobres, e quando os teus príncipes comem a tempo, para refazerem as forças, e não para bebedice!

Ferice de tine ţară, al cărei împărat este de neam mare, şi ai cărei voivozi mănîncă la vremea potrivită, ca să-şi întărească puterile, nu ca să se dedea la beţie!

18 P ela preguiça se enfraquece o teto, e pela frouxidão das mãos a casa tem goteiras.

Cînd mînile sînt leneşe, se lasă grinda, şi cînd se lenevesc mînile, plouă în casă.

19 P ara rir é que se dá banquete, e o vinho alegra a vida; e por tudo o dinheiro responde.

Ospeţele se fac pentru petrecere, vinul înveseleşte viaţa, iar argintul le dă pe toate.

20 N em ainda no teu pensamento amaldições o rei; nem tampouco na tua recâmara amaldiçoes o rico; porque as aves dos céus levarão a voz, e uma criatura alada dará notícia da palavra.

Nu blestema pe împărat, nici chiar în gînd, şi nu blestema pe cel bogat în odaia în care te culci; căci s'ar putea întîmpla ca pasărea cerului să-ţi ducă vorba, şi un sol înaripat să-ţi dea pe faţă vorbele.