1 A sabedoria já edificou a sua casa, já lavrou as suas sete colunas;

Înţelepciunea şi -a zidit casa, şi -a tăiat cei şapte stîlpi.

2 j á imolou as suas vítimas, misturou o seu vinho, e preparou a sua mesa.

Şi -a junghiat vitele, şi -a amestecat vinul, şi -a pus masa.

3 J á enviou as suas criadas a clamar sobre as alturas da cidade, dizendo:

Şi -a trimes slujnicele, şi strigă, de pe... vîrful înălţimilor cetăţii:

4 Q uem é simples, volte-se para cá. Aos faltos de entendimento diz:

Cine este prost, să vină încoace!`` Celor lipsiţi de pricepere le zice:

5 V inde, comei do meu pão, e bebei do vinho que tenho misturado.

Veniţi de mîncaţi din pînea mea, şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!

6 D eixai a insensatez, e vivei; e andai pelo caminho do entendimento.

Lăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!``

7 O que repreende ao escarnecedor, traz afronta sobre si; e o que censura ao ímpio, recebe a sua mancha.

Celce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.

8 N ão repreendas ao escarnecedor, para que não te odeie; repreende ao sábio, e amar-te-á.

Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!

9 I nstrui ao sábio, e ele se fará mais, sábio; ensina ao justo, e ele crescerá em entendimento.

Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!

10 O temor do Senhor é o princípio sabedoria; e o conhecimento do Santo é o entendimento.

Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea.

11 P orque por mim se multiplicam os teus dias, e anos de vida se te acrescentarão.

Prin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.

12 S e fores sábio, para ti mesmo o serás; e, se fores escarnecedor, tu só o suportarás.

Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.

13 A mulher tola é alvoroçadora; é insensata, e não conhece o pudor.

Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.

14 S enta-se ã porta da sua casa ou numa cadeira, nas alturas da cidade,

Ea şade totuş la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii,

15 c hamando aos que passam e seguem direitos o seu caminho:

ca să strige la trecătorii, cari merg pe calea cea dreaptă:

16 Q uem é simples, volte-se para cá! E aos faltos de entendimento diz:

Cine este prost, să vină aici!`` Iar celui fără minte îi zice:

17 A s águas roubadas são doces, e o pão comido

Apele furate sînt dulci, şi pînea luată pe ascuns este plăcută!``

18 M as ele não sabe que ali estão os mortos; que os seus convidados estão nas profundezas do Seol.

El nu ştie că acolo sînt morţii, şi că oaspeţii ei sînt în văile locuinţei morţilor.