1 A o homem pertencem os planos do coração, mas do Senhor vem a resposta da língua.

Planurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. -

2 T odos os caminhos do homem lhe parecem puros, mas o Senhor avalia o espírito.

Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. -

3 C onsagre ao Senhor tudo o que você faz, e os seus planos serão bem-sucedidos.

Încredinţează-ţi lucrările în mîna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile. -

4 O Senhor faz tudo com um propósito; até os ímpios para o dia do castigo.

Domnul a făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. -

5 O Senhor detesta os orgulhosos de coração. Sem dúvida serão punidos.

Orice inimă trufaşă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. -

6 C om amor e fidelidade se faz expiação pelo pecado; com o temor do Senhor o homem evita o mal.

Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate dela rău. -

7 Q uando os caminhos de um homem são agradáveis ao Senhor, ele faz que até os seus inimigos vivam em paz com ele.

Cînd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. -

8 É melhor ter pouco com retidão do que muito com injustiça.

Mai bine puţin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. -

9 E m seu coração o homem planeja o seu caminho, mas o Senhor determina os seus passos.

Inima omului se gîndeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii. -

10 O s lábios do rei falam com grande autoridade; sua boca não deve trair a justiça.

Hotărîri dumnezeieşti sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli cînd judecă. -

11 B alanças e pesos honestos vêm do Senhor; todos os pesos da bolsa são feitos por ele.

Cîntarul şi cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutăţile de cîntărit sînt lucrarea Lui. -

12 O s reis detestam a prática da maldade, porquanto o trono se firma pela justiça.

Împăraţilor le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. -

13 O rei se agrada dos lábios honestos, e dá valor ao homem que fala a verdade.

Buzele neprihănite sînt plăcute împăraţilor, şi ei iubesc pe celce vorbeşte cu neprihănire. -

14 A ira do rei é um mensageiro da morte, mas o homem sábio a acalmará.

Mînia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s'o potolească. -

15 A legria no rosto do rei é sinal de vida; seu favor é como nuvem de chuva na primavera.

Seninătatea feţei împăratului este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară. -

16 É melhor obter sabedoria do que ouro! É melhor obter entendimento do que prata!

Cu cît mai mult face cîştigarea înţelepciunii decît a aurului! Cu cît este mai de dorit cîştigarea priceperii decît a argintului! -

17 A vereda do justo evita o mal; quem guarda o seu caminho preserva a sua vida.

Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. -

18 O orgulho vem antes da destruição; o espírito altivo, antes da queda.

Mîndria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii. -

19 M elhor é ter espírito humilde entre os oprimidos do que partilhar despojos com os orgulhosos.

Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decît să împarţi prada cu cei mîndri. -

20 Q uem examina cada questão com cuidado prospera, e feliz é aquele que confia no Senhor.

Cine cugetă la Cuvîntul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit. -

21 O sábio de coração é considerado prudente; quem fala com equilíbrio promove a instrução.

Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. -

22 O entendimento é fonte de vida para aqueles que o têm, mas a insensatez traz castigo aos insensatos.

Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -

23 O coração do sábio ensina a sua boca, e os seus lábios promovem a instrução.

Cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui. -

24 A s palavras agradáveis são como um favo de mel, são doces para a alma e trazem cura para os ossos.

Cuvintele prietenoase sînt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. -

25 H á caminho que parece reto ao homem, mas no final conduz à morte.

Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte. -

26 O apetite do trabalhador o obriga a trabalhar; a sua fome o impulsiona.

Cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. -

27 O homem sem caráter maquina o mal; suas palavras são um fogo devorador.

Omul stricat pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins. -

28 O homem perverso provoca dissensão, e o que espalha boatos afasta bons amigos.

Omul neastîmpărat stîrneşte certuri, şi pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni. -

29 O violento recruta o seu próximo e o leva por um caminho ruim.

Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi -l duce pe o cale, care nu este bună. -

30 Q uem pisca os olhos planeja o mal; quem franze os lábios já o vai praticar.

Cine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-şi muşcă buzele, a şi săvîrşit răul. -

31 O cabelo grisalho é uma coroa de esplendor, e se obtém mediante uma vida justa.

Perii albi sînt o cunună de cinste, ea se găseşte pe calea neprihănirii. -

32 M elhor é o homem paciente do que o guerreiro, mais vale controlar o seu espírito do que conquistar uma cidade.

Cel încet la mînie preţuieşte mai mult decît un viteaz, şi cine este stăpîn pe sine preţuieşte mai mult decît cine cucereşte cetăţi. -

33 A sorte é lançada no colo, mas a decisão vem do Senhor.

Se aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărîre vine dela Domnul. -