1 T he plans of the heart belong to man; But the answer of the tongue is from Jehovah.

Planurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. -

2 A ll the ways of a man are clean in his own eyes; But Jehovah weigheth the spirits.

Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. -

3 C ommit thy works unto Jehovah, And thy purposes shall be established.

Încredinţează-ţi lucrările în mîna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile. -

4 J ehovah hath made everything for its own end; Yea, even the wicked for the day of evil.

Domnul a făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. -

5 E very one that is proud in heart is an abomination to Jehovah: Though hand join in hand, he shall not be unpunished.

Orice inimă trufaşă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. -

6 B y mercy and truth iniquity is atoned for; And by the fear of Jehovah men depart from evil.

Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate dela rău. -

7 W hen a man's ways please Jehovah, He maketh even his enemies to be at peace with him.

Cînd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. -

8 B etter is a little, with righteousness, Than great revenues with injustice.

Mai bine puţin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. -

9 A man's heart deviseth his way; But Jehovah directeth his steps.

Inima omului se gîndeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii. -

10 A divine sentence is in the lips of the king; His mouth shall not transgress in judgment.

Hotărîri dumnezeieşti sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli cînd judecă. -

11 A just balance and scales are Jehovah's; All the weights of the bag are his work.

Cîntarul şi cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutăţile de cîntărit sînt lucrarea Lui. -

12 I t is an abomination to kings to commit wickedness; For the throne is established by righteousness.

Împăraţilor le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. -

13 R ighteous lips are the delight of kings; And they love him that speaketh right.

Buzele neprihănite sînt plăcute împăraţilor, şi ei iubesc pe celce vorbeşte cu neprihănire. -

14 T he wrath of a king is as messengers of death; But a wise man will pacify it.

Mînia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s'o potolească. -

15 I n the light of the king's countenance is life; And his favor is as a cloud of the latter rain.

Seninătatea feţei împăratului este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară. -

16 H ow much better is it to get wisdom than gold! Yea, to get understanding is rather to be chosen than silver.

Cu cît mai mult face cîştigarea înţelepciunii decît a aurului! Cu cît este mai de dorit cîştigarea priceperii decît a argintului! -

17 T he highway of the upright is to depart from evil: He that keepeth his way preserveth his soul.

Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. -

18 P ride goeth before destruction, And a haughty spirit before a fall.

Mîndria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii. -

19 B etter it is to be of a lowly spirit with the poor, Than to divide the spoil with the proud.

Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decît să împarţi prada cu cei mîndri. -

20 H e that giveth heed unto the word shall find good; And whoso trusteth in Jehovah, happy is he.

Cine cugetă la Cuvîntul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit. -

21 T he wise in heart shall be called prudent; And the sweetness of the lips increaseth learning.

Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. -

22 U nderstanding is a well-spring of life unto him that hath it; But the correction of fools is their folly.

Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -

23 T he heart of the wise instructeth his mouth, And addeth learning to his lips.

Cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui. -

24 P leasant words are as a honeycomb, Sweet to the soul, and health to the bones.

Cuvintele prietenoase sînt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. -

25 T here is a way which seemeth right unto a man, But the end thereof are the ways of death.

Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte. -

26 T he appetite of the laboring man laboreth for him; For his mouth urgeth him thereto.

Cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. -

27 A worthless man deviseth mischief; And in his lips there is as a scorching fire.

Omul stricat pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins. -

28 A perverse man scattereth abroad strife; And a whisperer separateth chief friends.

Omul neastîmpărat stîrneşte certuri, şi pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni. -

29 A man of violence enticeth his neighbor, And leadeth him in a way that is not good.

Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi -l duce pe o cale, care nu este bună. -

30 H e that shutteth his eyes, it is to devise perverse things: He that compresseth his lips bringeth evil to pass.

Cine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-şi muşcă buzele, a şi săvîrşit răul. -

31 T he hoary head is a crown of glory; It shall be found in the way of righteousness.

Perii albi sînt o cunună de cinste, ea se găseşte pe calea neprihănirii. -

32 H e that is slow to anger is better than the mighty; And he that ruleth his spirit, than he that taketh a city.

Cel încet la mînie preţuieşte mai mult decît un viteaz, şi cine este stăpîn pe sine preţuieşte mai mult decît cine cucereşte cetăţi. -

33 T he lot is cast into the lap; But the whole disposing thereof is of Jehovah.

Se aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărîre vine dela Domnul. -