1 T he king's heart is in the hand of Jehovah as the watercourses: He turneth it whithersoever he will.

Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -

2 E very way of a man is right in his own eyes; But Jehovah weigheth the hearts.

Omul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -

3 T o do righteousness and justice Is more acceptable to Jehovah than sacrifice.

A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -

4 A high look, and a proud heart, Even the lamp of the wicked, is sin.

Privirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -

5 T he thoughts of the diligent tend only to plenteousness; But every one that is hasty hasteth only to want.

Planurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -

6 T he getting of treasures by a lying tongue Is a vapor driven to and fro by them that seek death.

Comorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -

7 T he violence of the wicked shall sweep them away, Because they refuse to do justice.

Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -

8 T he way of him that is laden with guilt is exceeding crooked; But as for the pure, his work is right.

Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.

9 I t is better to dwell in the corner of the housetop, Than with a contentious woman in a wide house.

Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -

10 T he soul of the wicked desireth evil: His neighbor findeth no favor in his eyes.

Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -

11 W hen the scoffer is punished, the simple is made wise; And when the wise is instructed, he receiveth knowledge.

Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -

12 T he righteous man considereth the house of the wicked, How the wicked are overthrown to their ruin.

Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -

13 W hoso stoppeth his ears at the cry of the poor, He also shall cry, but shall not be heard.

Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -

14 A gift in secret pacifieth anger; And a present in the bosom, strong wrath.

Un dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -

15 I t is joy to the righteous to do justice; But it is a destruction to the workers of iniquity.

Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -

16 T he man that wandereth out of the way of understanding Shall rest in the assembly of the dead.

Omul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -

17 H e that loveth pleasure shall be a poor man: He that loveth wine and oil shall not be rich.

Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -

18 T he wicked is a ransom for the righteous; And the treacherous cometh in the stead of the upright.

Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -

19 I t is better to dwell in a desert land, Than with a contentious and fretful woman.

Mai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -

20 T here is precious treasure and oil in the dwelling of the wise; But a foolish man swalloweth it up.

Comori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -

21 H e that followeth after righteousness and kindness Findeth life, righteousness, and honor.

Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -

22 A wise man scaleth the city of the mighty, And bringeth down the strength of the confidence thereof.

Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -

23 W hoso keepeth his mouth and his tongue Keepeth his soul from troubles.

Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -

24 T he proud and haughty man, scoffer is his name; He worketh in the arrogance of pride.

Cel mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.

25 T he desire of the sluggard killeth him; For his hands refuse to labor.

Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -

26 T here is that coveteth greedily all the day long; But the righteous giveth and withholdeth not.

Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -

27 T he sacrifice of the wicked is an abomination: How much more, when he bringeth it with a wicked mind!

Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -

28 A false witness shall perish; But the man that heareth shall speak so as to endure.

Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -

29 A wicked man hardeneth his face; But as for the upright, he establisheth his ways.

Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -

30 T here is no wisdom nor understanding Nor counsel against Jehovah.

Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -

31 T he horse is prepared against the day of battle; But victory is of Jehovah.

Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -