1 D oth not wisdom cry, And understanding put forth her voice?

Nu strigă înţelepciunea, şi nu-şi înalţă priceperea glasul?

2 O n the top of high places by the way, Where the paths meet, she standeth;

Ea se aşează sus pe înălţimi, afară pe drum, la răspîntii,

3 B eside the gates, at the entry of the city, At the coming in at the doors, she crieth aloud:

şi strigă lîngă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor:

4 U nto you, O men, I call; And my voice is to the sons of men.

Oamenilor, către voi strig, şi spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu.

5 O ye simple, understand prudence; And, ye fools, be of an understanding heart.

Învăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă nebunilor!

6 H ear, for I will speak excellent things; And the opening of my lips shall be right things.

Asculaţi, căci am lucruri mari de spus, şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept.

7 F or my mouth shall utter truth; And wickedness is an abomination to my lips.

Căci gura mea vesteşte adevărul, şi buzele mele urăsc minciuna!

8 A ll the words of my mouth are in righteousness; There is nothing crooked or perverse in them.

Toate cuvintele gurii mele sînt drepte, n'au nimic neadevărat nici sucit în ele.

9 T hey are all plain to him that understandeth, And right to them that find knowledge.

Toate sînt lămurite pentru cel priceput, şi drepte pentru ceice au găsit ştiinţa.

10 R eceive my instruction, and not silver; And knowledge rather than choice gold.

Primiţi mai de grabă învăţăturile mele decît argintul, şi mai de grabă ştiinţa de cît aurul scump.

11 F or wisdom is better than rubies; And all the things that may be desired are not to be compared unto it.

Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult de cît mărgăritarele, şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.

12 I wisdom have made prudence my dwelling, And find out knowledge and discretion.

Eu, Înţelepciunea, am ca locuinţă mintea, şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.

13 T he fear of Jehovah is to hate evil: Pride, and arrogancy, and the evil way, And the perverse mouth, do I hate.

Frica de Domnul este urîrea răului; trufia şi mîndria, purtarea rea şi gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu.

14 C ounsel is mine, and sound knowledge: I am understanding; I have might.

Dela mine vine sfatul şi izbînda, eu sînt priceperea, a mea este puterea.

15 B y me kings reign, And princes decree justice.

Prin mine împărăţesc împăraţii şi dau voivozii porunci drepte.

16 B y me princes rule, And nobles, even all the judges of the earth.

Prin mine cîrmuiesc dregătorii, şi mai marii, toţi judecătorii pămîntului.

17 I love them that love me; And those that seek me diligently shall find me.

Eu iubesc pe ceice mă iubesc, şi cei ce mă caută cu totdinadinsul mă găsesc.

18 R iches and honor are with me; Yea, durable wealth and righteousness.

Cu mine este bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi dreptatea.

19 M y fruit is better than gold, yea, than fine gold; And my revenue than choice silver.

Rodul meu este mai bun decît aurul cel mai curat, şi venitul meu întrece argintul cel mai ales.

20 I walk in the way of righteousness, In the midst of the paths of justice;

Eu umblu pe calea nevinovăţiei, pe mijlocul cărărilor neprihănirii,

21 T hat I may cause those that love me to inherit substance, And that I may fill their treasuries.

ca să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc, şi să le umplu visteriile.

22 J ehovah possessed me in the beginning of his way, Before his works of old.

Domnul m'a făcut cea dintîi dintre lucrările Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.

23 I was set up from everlasting, from the beginning, Before the earth was.

Eu am fost aşezată din vecinicie, înainte de orice început, înainte de a fi pămîntul.

24 W hen there were no depths, I was brought forth, When there were no fountains abounding with water.

Am fost născută cînd încă nu erau adîncuri, nici izvoare încărcate cu ape;

25 B efore the mountains were settled, Before the hills was I brought forth;

am fost născută înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile,

26 W hile as yet he had not made the earth, nor the fields, Nor the beginning of the dust of the world.

cînd nu era încă nici pămîntul, nici cîmpiile, nici cea dintîi fărîmă din pulberea lumii.

27 W hen he established the heavens, I was there: When he set a circle upon the face of the deep,

Cînd a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă; cînd a tras o zare pe faţa adîncului,

28 W hen he made firm the skies above, When the fountains of the deep became strong,

cînd a pironit norii sus, şi cînd au ţîşnit cu putere izvoarele adîncului,

29 W hen he gave to the sea its bound, That the waters should not transgress his commandment, When he marked out the foundations of the earth;

cînd a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, cînd a pus temeliile pămîntului,

30 T hen I was by him, as a master workman; And I was daily his delight, Rejoicing always before him,

eu eram meşterul Lui, la lucru lîngă el, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucînd neîncetat înaintea Lui,

31 R ejoicing in his habitable earth; And my delight was with the sons of men.

jucînd pe rotocolul pămîntului Său, şi găsindu-mi plăcerea în fiii oamenilor.

32 N ow therefore, my sons, hearken unto me; For blessed are they that keep my ways.

Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de ceice păzesc căile mele!

33 H ear instruction, and be wise, And refuse it not.

Ascultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu.

34 B lessed is the man that heareth me, Watching daily at my gates, Waiting at the posts of my doors.

Ferice de omul care m'ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, şi păzeşte pragul uşii mele.

35 F or whoso findeth me findeth life, And shall obtain favor of Jehovah.

Căci celce mă găseşte, găseşte viaţa, şi capătă bunăvoinţa Domnului.

36 B ut he that sinneth against me wrongeth his own soul: All they that hate me love death.

Dar celce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său; toţi ceice mă urăsc pe mine, iubesc moartea.