1 A good name is better than precious oil; and the day of death, than the day of one's birth.

Mai mult face un nume bun de cît untdelemnul mirositor, şi ziua morţii de cît ziua naşterii.

2 I t is better to go to the house of mourning than to go to the house of feasting: for that is the end of all men; and the living will lay it to his heart.

Mai bine să te duci într'o casă de jale de cît să te duci într'o casă de petrecere; căci acolo îţi aduci aminte de sfîrşitul oricărui om, şi cine trăieşte, îşi pune la inimă lucrul acesta.

3 S orrow is better than laughter; for by the sadness of the countenance the heart is made glad.

Mai bună este întristarea decît rîsul; căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.

4 T he heart of the wise is in the house of mourning; but the heart of fools is in the house of mirth.

Inima înţelepţilor este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii.

5 I t is better to hear the rebuke of the wise, than for a man to hear the song of fools.

Mai bine să asculţi mustrarea înţeleptului de cît să asculţi la cîntecul celor fără minte.

6 F or as the crackling of thorns under a pot, so is the laughter of the fool: this also is vanity.

Căci rîsul celor fără minte este ca pîrăitul spinilor supt căldare. Şi aceasta este o deşertăciune.

7 S urely extortion maketh the wise man foolish; and a bribe destroyeth the understanding.

Averea luată prin silă înebuneşte pe cel înţelept, şi mita strică inima.

8 B etter is the end of a thing than the beginning thereof; and the patient in spirit is better than the proud in spirit.

Mai bun este sfîrşitul unui lucru de cît începutul lui; mai bine cel bun la suflet de cît cel îngîmfat.

9 B e not hasty in thy spirit to be angry; for anger resteth in the bosom of fools.

Nu te grăbi să te mînii în sufletul tău, căci mînia locuieşte în sînul nebunilor.

10 S ay not thou, What is the cause that the former days were better than these? for thou dost not inquire wisely concerning this.

Nu zice:,, Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune de cît acestea?`` Căci nu din înţelepciune întrebi aşa.

11 W isdom is as good as an inheritance; yea, more excellent is it for them that see the sun.

Înţelepciunea preţuieşte cît o moştenire, şi chiar mai mult pentru cei ce văd soarele.

12 F or wisdom is a defence, even as money is a defence; but the excellency of knowledge is, that wisdom preserveth the life of him that hath it.

Căci ocrotire dă şi înţelepciunea, ocrotire dă şi argintul; dar un folos mai mult al ştiinţei este că înţelepciunea ţine în viaţă pe cei ce o au.

13 C onsider the work of God: for who can make that straight, which he hath made crooked?

Uită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate să îndrepte ce a făcut El strîmb?

14 I n the day of prosperity be joyful, and in the day of adversity consider; yea, God hath made the one side by side with the other, to the end that man should not find out anything that shall be after him.

În ziua fericirii, fii fericit, şi în ziua nenorocirii, gîndeşte-te că Dumnezeu a făcut şi pe una şi pe cealaltă, pentruca omul să nu mai poată şti nimic din ce va fi după el.

15 A ll this have I seen in my days of vanity: there is a righteous man that perisheth in his righteousness, and there is a wicked man that prolongeth his life in his evil-doing.

Tot felul de lucruri am văzut în zilele deşertăciunii mele. Este cîte un om fără prihană, care piere în neprihănirea lui, şi este cîte un nelegiuit, care o duce mult în răutatea lui.

16 B e not righteous overmuch; neither make thyself overwise: why shouldest thou destroy thyself?

Nu fi prea neprihănit şi nu te arăta prea înţelept: pentru ce să te pierzi singur?

17 B e not overmuch wicked, neither be thou foolish: why shouldest thou die before thy time?

Dar nu fi nici peste măsură de rău şi nu fi fără minte: pentru ce vrei să mori înainte de vreme?

18 I t is good that thou shouldest take hold of this; yea, also from that withdraw not thy hand: for he that feareth God shall come forth from them all.

Bine este să ţii la aceasta, dar nici pe cealaltă să n'o laşi din mînă; căci cine se teme de Dumnezeu, scapă din toate acestea.

19 W isdom is a strength to the wise man more than ten rulers that are in a city.

Înţelepciunea face pe cel înţelept mai tare de cît zece viteji, cari sînt într'o cetate.

20 S urely there is not a righteous man upon earth, that doeth good, and sinneth not.

Fiindcă pe pămînt nu este nici un om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască.

21 A lso take not heed unto all words that are spoken, lest thou hear thy servant curse thee;

Nu lua nici tu seama la toate vorbele cari se spun, ca nu cumva s'auzi pe sluga ta vorbindu-te de rău!

22 f or oftentimes also thine own heart knoweth that thou thyself likewise hast cursed others.

Căci ştie inima ta de cîte ori ai vorbit şi tu de rău pe alţii.

23 A ll this have I proved in wisdom: I said, I will be wise; but it was far from me.

Toate acestea le-am cercetat cu înţelepciune. Am zis:,, Mă voi înţelepţi.`` Dar înţelepciunea a rămas departe de mine.

24 T hat which is, is far off and exceeding deep; who can find it out?

Cu mult mai departe decît era mai înainte, şi ce adîncă! Cine o va putea găsi?

25 I turned about, and my heart was set to know and to search out, and to seek wisdom and the reason of things, and to know that wickedness is folly, and that foolishness is madness.

M-am apucat şi am cercetat toate lucrurile, cu gînd să înţeleg, să adîncesc, şi să caut înţelepciunea şi rostul lucrurilor, şi să pricep nebunia răutăţii şi rătăcirea prostiei.

26 A nd I find more bitter than death the woman whose heart is snares and nets, and whose hands are bands: whoso pleaseth God shall escape from her; but the sinner shall be taken by her.

Şi am găsit că mai amară de cît moartea este femeia, a cărei inimă este o cursă şi un laţ, şi ale cărei mîni sînt nişte lanţuri; cel plăcut lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.

27 B ehold, this have I found, saith the Preacher, laying one thing to another, to find out the account;

Iată ce am găsit, zice Eclesiastul, cercetînd lucrurile unul cîte unul, ca să le pătrund rostul;

28 w hich my soul still seeketh, but I have not found: one man among a thousand have I found; but a woman among all those have I not found.

iată ce-mi caută şi acum sufletul, şi n'am găsit. Din o mie am găsit un om: dar o femeie n'am găsit în toate acestea.

29 B ehold, this only have I found: that God made man upright; but they have sought out many inventions.

Numai, iată ce am găsit: că Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană, dar ei umblă cu multe şiretenii.