1 M ejor es el buen nombre que el buen ungüento, Y el día de la muerte que el día del nacimiento.

Mai mult face un nume bun de cît untdelemnul mirositor, şi ziua morţii de cît ziua naşterii.

2 M ejor es ir a una casa de luto Que ir a una casa de banquete, Porque aquello (la muerte) es el fin de todo hombre, Y al que vive lo hará reflexionar en su corazón.

Mai bine să te duci într'o casă de jale de cît să te duci într'o casă de petrecere; căci acolo îţi aduci aminte de sfîrşitul oricărui om, şi cine trăieşte, îşi pune la inimă lucrul acesta.

3 M ejor es la tristeza que la risa, Porque cuando el rostro está triste el corazón puede estar contento.

Mai bună este întristarea decît rîsul; căci prin întristarea feţei inima se face mai bună.

4 E l corazón de los sabios está en la casa del luto, Mientras que el corazón de los necios está en la casa del placer.

Inima înţelepţilor este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii.

5 M ejor es oír la reprensión del sabio Que oír la canción de los necios.

Mai bine să asculţi mustrarea înţeleptului de cît să asculţi la cîntecul celor fără minte.

6 P orque como crepitar de espinos bajo la olla, Así es la risa del necio. Y también esto es vanidad.

Căci rîsul celor fără minte este ca pîrăitul spinilor supt căldare. Şi aceasta este o deşertăciune.

7 C iertamente la opresión enloquece al sabio, Y el soborno corrompe el corazón.

Averea luată prin silă înebuneşte pe cel înţelept, şi mita strică inima.

8 M ejor es el fin de un asunto que su comienzo; Mejor es la paciencia de espíritu que la arrogancia de espíritu.

Mai bun este sfîrşitul unui lucru de cît începutul lui; mai bine cel bun la suflet de cît cel îngîmfat.

9 N o te apresures en tu espíritu a enojarte, Porque el enojo se anida en el seno de los necios.

Nu te grăbi să te mînii în sufletul tău, căci mînia locuieşte în sînul nebunilor.

10 N o digas: “¿Por qué fueron los días pasados mejores que éstos?” Pues no es sabio que preguntes sobre esto.

Nu zice:,, Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune de cît acestea?`` Căci nu din înţelepciune întrebi aşa.

11 B uena es la sabiduría con herencia, Y provechosa para los que ven el sol.

Înţelepciunea preţuieşte cît o moştenire, şi chiar mai mult pentru cei ce văd soarele.

12 P orque la sabiduría protege como el dinero protege; Pero la ventaja del conocimiento es que la sabiduría preserva la vida de sus poseedores.

Căci ocrotire dă şi înţelepciunea, ocrotire dă şi argintul; dar un folos mai mult al ştiinţei este că înţelepciunea ţine în viaţă pe cei ce o au.

13 C onsidera la obra de Dios: Porque ¿quién puede enderezar lo que El ha torcido ?

Uită-te cu băgare de seamă la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate să îndrepte ce a făcut El strîmb?

14 A légrate en el día de la prosperidad, Y en el día de la adversidad considera: Dios ha hecho tanto el uno como el otro Para que el hombre no descubra nada que suceda después de él.

În ziua fericirii, fii fericit, şi în ziua nenorocirii, gîndeşte-te că Dumnezeu a făcut şi pe una şi pe cealaltă, pentruca omul să nu mai poată şti nimic din ce va fi după el.

15 H e visto todo durante mi vida de vanidad: Hay justo que perece en su justicia, Y hay impío que alarga su vida en su perversidad.

Tot felul de lucruri am văzut în zilele deşertăciunii mele. Este cîte un om fără prihană, care piere în neprihănirea lui, şi este cîte un nelegiuit, care o duce mult în răutatea lui.

16 N o seas demasiado justo, Ni seas sabio en exceso. ¿Por qué has de destruirte?

Nu fi prea neprihănit şi nu te arăta prea înţelept: pentru ce să te pierzi singur?

17 N o seas demasiado impío, Ni seas necio. ¿Por qué has de morir antes de tu tiempo ?

Dar nu fi nici peste măsură de rău şi nu fi fără minte: pentru ce vrei să mori înainte de vreme?

18 B ueno es que retengas esto Sin soltar aquello de tu mano; Porque el que teme a Dios se sale con todo ello.

Bine este să ţii la aceasta, dar nici pe cealaltă să n'o laşi din mînă; căci cine se teme de Dumnezeu, scapă din toate acestea.

19 L a sabiduría hace más fuerte al sabio Que diez gobernantes que haya en una ciudad.

Înţelepciunea face pe cel înţelept mai tare de cît zece viteji, cari sînt într'o cetate.

20 C iertamente no hay hombre justo en la tierra Que haga el bien y nunca peque.

Fiindcă pe pămînt nu este nici un om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască.

21 T ampoco tomes en serio todas las palabras que se hablan, No sea que oigas a tu siervo maldecirte.

Nu lua nici tu seama la toate vorbele cari se spun, ca nu cumva s'auzi pe sluga ta vorbindu-te de rău!

22 P orque tú también te das cuenta Que muchas veces has maldecido a otros de la misma manera.

Căci ştie inima ta de cîte ori ai vorbit şi tu de rău pe alţii.

23 T odo esto probé con sabiduría, y dije: “Seré sabio”; pero eso estaba lejos de mí.

Toate acestea le-am cercetat cu înţelepciune. Am zis:,, Mă voi înţelepţi.`` Dar înţelepciunea a rămas departe de mine.

24 E stá lejos lo que ha sido, Y en extremo profundo. ¿Quién lo descubrirá ?

Cu mult mai departe decît era mai înainte, şi ce adîncă! Cine o va putea găsi?

25 D irigí mi corazón a conocer, A investigar y a buscar la sabiduría y la razón, Y a reconocer la maldad de la insensatez Y la necedad de la locura.

M-am apucat şi am cercetat toate lucrurile, cu gînd să înţeleg, să adîncesc, şi să caut înţelepciunea şi rostul lucrurilor, şi să pricep nebunia răutăţii şi rătăcirea prostiei.

26 Y hallé más amarga que la muerte A la mujer cuyo corazón es lazos y redes, Cuyas manos son cadenas. El que agrada a Dios escapará de ella, Pero el pecador será por ella apresado.

Şi am găsit că mai amară de cît moartea este femeia, a cărei inimă este o cursă şi un laţ, şi ale cărei mîni sînt nişte lanţuri; cel plăcut lui Dumnezeu scapă de ea, dar cel păcătos este prins de ea.

27 “ Mira,” dice el Predicador, “he descubierto esto, Agregando una cosa a otra para hallar la razón,

Iată ce am găsit, zice Eclesiastul, cercetînd lucrurile unul cîte unul, ca să le pătrund rostul;

28 Q ue mi alma está todavía buscando pero no ha hallado: He hallado a un hombre entre mil, Pero no he hallado mujer entre todas éstas.

iată ce-mi caută şi acum sufletul, şi n'am găsit. Din o mie am găsit un om: dar o femeie n'am găsit în toate acestea.

29 M ira, sólo esto he hallado: Que Dios hizo rectos a los hombres, Pero ellos se buscaron muchas artimañas.”

Numai, iată ce am găsit: că Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană, dar ei umblă cu multe şiretenii.