1 E l que ama la instrucción ama el conocimiento, Pero el que odia la reprensión es torpe.

Cine iubeşte certarea, iubeşte ştiinţa; dar cine urăşte mustrarea, este prost. -

2 E l bueno alcanzará el favor del Señor, Pero El condenará al hombre de malos designios.

Omul de bine capătă bunăvoinţa Domnului, dar Domnul osîndeşte pe cel plin de răutate.

3 E l hombre no se afianzará por medio de la impiedad, Y la raíz de los justos no será removida.

Omul nu se întăreşte prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniţi nu se va clătina. -

4 L a mujer virtuosa es corona de su marido, Pero la que lo avergüenza es como podredumbre en sus huesos.

O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care -i face ruşine este ca putregaiul în oasele lui. -

5 L os pensamientos de los justos son rectos, Los consejos de los impíos, engañosos.

Gîndurile celor neprihăniţi nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înşelăciune. -

6 L as palabras de los impíos son asechanzas sangrientas, Pero a los rectos su boca los librará.

Cuvintele celor răi sînt nişte curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăveşte. -

7 L os impíos son derribados y ya no existen, Pero la casa de los justos permanecerá.

Cei răi sînt răsturnaţi, şi nu mai sînt, dar casa celor neprihăniţi rămîne în picioare! -

8 E l hombre será alabado conforme a su discernimiento, Pero el perverso de corazón será despreciado.

Un om este preţuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este dispreţuit. -

9 M ás vale el poco estimado que tiene siervo, Que el que se alaba y carece de pan.

Mai bine să fii într'o stare smerită şi să ai o slugă, decît să faci pe fudulul şi să n'ai ce mînca. -

10 E l justo se preocupa de la vida de su ganado, Pero las entrañas de los impíos son crueles.

Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă.

11 E l que labra su tierra se saciará de pan, Pero el que persigue lo vano carece de entendimiento.

Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. -

12 E l impío codicia el botín de los malos, Pero la raíz de los justos da fruto.

Cel rău pofteşte prada celor nelegiuiţi, dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte. -

13 E n la transgresión de sus labios se enreda el malvado, Pero el justo escapará del apuro.

În păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc. -

14 P or el fruto de su boca cada uno se saciará de bien, Y las obras de las manos del hombre volverán a él.

Prin rodul gurii te saturi de bunătăţi, şi fiecare primeşte după lucrul mînilor lui. -

15 E l camino del necio es recto a sus propios ojos, Pero el que escucha consejos es sabio.

Calea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înţeleptul ascultă sfaturile. -

16 E l enojo del necio se conoce al instante, Pero el prudente oculta la deshonra.

Nebunul îndată îşi dă pe faţă mînia, dar înţeleptul ascunde ocara. -

17 E l que habla verdad declara lo que es justo, Pero el testigo falso, falsedad.

Cine spune adevărul face o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune. -

18 H ay quien habla sin tino como golpes de espada, Pero la lengua de los sabios sana.

Cine vorbeşte în chip uşuratic, răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare. -

19 L os labios veraces permanecerán para siempre, Pero la lengua mentirosa, sólo por un momento.

Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decît o clipă. -

20 H ay engaño en el corazón de los que traman el mal, Pero gozo en los consejeros de paz.

Înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar bucuria este pentru ceice sfătuiesc la pace. -

21 N ingún daño sobreviene al justo, Pero los impíos están llenos de pesares.

Nicio nenorocire nu se întîmplă celui neprihănit, dar cei răi sînt năpădiţi de rele. -

22 L os labios mentirosos son abominación al Señor, Pero los que obran fielmente son Su deleite.

Buzele mincinoase sînt urîte Domnului, dar ceice lucrează cu adevăr îi sînt plăcuţi. -

23 E l hombre prudente oculta su conocimiento, Pero el corazón de los necios proclama su necedad.

Omul înţelept îţi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia. -

24 L a mano de los diligentes gobernará, Pero la indolencia será sujeta a trabajos forzados.

Mîna celor harnici va stăpîni, dar mîna leneşă va plăti bir. -

25 L a ansiedad en el corazón del hombre lo deprime, Pero la buena palabra lo alegra.

Neliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte. -

26 E l justo es guía para su prójimo, Pero el camino de los impíos los extravía.

Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună, dar calea celor răi îi duce în rătăcire. -

27 E l indolente no asa su presa, Pero la posesión más preciosa del hombre es la diligencia.

Leneşul nu-şi frige vînatul, dar comoara de preţ a unui om este munca. -

28 E n la senda de la justicia está la vida, Y en su camino no hay muerte.

Pe cărarea neprihănirii este viaţa, şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte. -