1 R espondió entonces Job:

Iov a luat cuvîntul şi a zis:

2 “ He oído muchas cosas como éstas; Consoladores molestos son todos ustedes.

Astfel de lucruri am auzit eu des; voi toţi sînteţi nişte mîngîietori supărăcioşi.

3 ¿ No hay fin a las palabras vacías ? ¿O qué te provoca para que así respondas?

Cînd se vor sfîrşi aceste vorbe în vînt? Şi pentruce atîta supărare în răspunsurile tale?

4 Y o también hablaría como ustedes, Si yo estuviera en su lugar. Podría recopilar palabras contra ustedes, Y mover ante ustedes la cabeza.

Ca voi aş vorbi eu, de aţi fi în locul meu? V'aş copleşi cu vorbe, aş da din cap la voi,

5 L es podría alentar con mi boca, Y el consuelo de mis labios podría aliviar su dolor.

v'aş mîngîia cu gura, şi aş mişca din buze ca să vă uşurez durerea?

6 S i hablo, mi dolor no disminuye, Y si callo, no se aparta de mí.

Dacă vorbesc, durerea nu mi s'alină, iar dacă tac, cu ce se micşorează?

7 P ero ahora El me ha agobiado; Tú has asolado toda mi compañía,

Dar acum, vai! El m'a stors de puteri... Mi-ai pustiit toată casa!

8 Y me has llenado de arrugas Que en testigo se han convertido; Mi flacura se levanta contra mí, Testifica en mi cara.

M'ai apucat, ca pe un vinovat; dovadă slăbiciunea mea, care se ridică şi mă învinuie în faţă.

9 S u ira me ha despedazado y me ha perseguido, Contra mí El ha rechinado los dientes; Mi adversario aguza los ojos contra mí.

Mă sfîşie şi mă urmăreşte în mînia Lui, scrîşneşte din dinţi împotriva mea, mă loveşte şi mă străpunge cu privirea Lui.

10 H an abierto contra mí su boca, Con injurias me han abofeteado; A una se han juntado contra mí.

Ei deschid gura să mă mănînce, mă ocărăsc şi mă bat peste obraji, se învierşunează cu toţii după mine.

11 D ios me entrega a los impíos, Y me echa en manos de los malvados.

Dumnezeu mă lasă la bunul plac al celor nelegiuiţi, şi mă aruncă în mînile celor răi.

12 E staba yo tranquilo, y El me sacudió, Me agarró por la nuca y me hizo pedazos; También me hizo Su blanco.

Eram liniştit, şi m'a scuturat, m'a apucat de ceafă şi m'a zdrobit, a tras asupra mea ca într'o ţintă.

13 M e rodean Sus flechas, Parte mis riñones sin compasión, Derrama por tierra mi hiel.

Săgeţile Lui mă înconjură de toate părţile; îmi străpunge rărunchii fără milă, îmi varsă fierea pe pămînt,

14 A bre en mí brecha tras brecha; Me ataca como un guerrero.

mă frînge bucăţi, bucăţi, se aruncă asupra mea ca un războinic.

15 S obre mi piel he cosido cilicio, Y he hundido en el polvo mi poder (mi cuerno).

Mi-am cusut un sac pe piele, şi mi-am prăvălit capul în ţărînă.

16 M i rostro está enrojecido por el llanto, Y cubren mis párpados densa oscuridad,

Plînsul mi -a înroşit faţa; şi umbra morţii este pe pleoapele mele.

17 A unque no hay violencia en mis manos, Y es pura mi oración.

Totuş n'am făcut nicio nelegiuire, şi rugăciunea mea totdeauna a fost curată.

18 ¡ Oh tierra, no cubras mi sangre, Y no deje de haber lugar para mi clamor!

Pămîntule, nu-mi acoperi sîngele, şi vaietele mele să n'aibă margine!

19 A un ahora mi testigo está en el cielo, Y mi defensor está en las alturas.

Chiar acum, martorul meu este în cer, apărătorul meu este în locurile înalte.

20 M is amigos son mis escarnecedores; Mis ojos lloran a Dios.

Prietenii mei rîd de mine, dar eu mă rog lui Dumnezeu cu lacrămi,

21 ¡ Ah, si un hombre pudiera discutir con Dios Como un hombre con su vecino!

să facă dreptate omului înaintea lui Dumnezeu, şi fiului omului împotriva prietenilor lui.

22 P ues cuando hayan pasado unos pocos años Me iré por el camino sin regreso.

Căci numărul anilor mei se apropie de sfîrşit, şi mă voi duce pe o cărare de unde nu mă voi mai întoarce.