1 E ntonces Job respondió:

Iov a luat cuvîntul şi a zis:

2 “ En verdad yo sé que es así, Pero ¿cómo puede un hombre ser justo delante de Dios ?

bine că este aşa. Şi cum ar putea omul să-şi scoată dreptate înaintea lui Dumnezeu?

3 S i alguien quisiera discutir con El, No podría contestar ni una vez entre mil.

Dacă ar voi să se certe cu El, din o mie de lucruri n'ar putea să răspundă la unul singur.

4 S abio de corazón y robusto de fuerzas, ¿Quién Lo ha desafiado sin sufrir daño ?

A Lui este înţelepciunea, şi atotputernicia: cine I s'ar putea împotrivi fără să fie pedepsit?

5 D ios es el que remueve los montes, y éstos no saben cómo Cuando los vuelca en Su furor;

El mută deodată munţii, şi -i răstoarnă în mînia Sa.

6 E l es el que sacude la tierra de su lugar, Y sus columnas tiemblan.

Zguduie pămîntul din temelia lui, de i se clatină stîlpii.

7 E l que manda al sol que no brille, Y pone sello a las estrellas;

Porunceşte soarelui, şi soarele nu mai răsare; şi ţine stelele supt pecetea Lui.

8 E l que solo extiende los cielos, Y anda sobre las olas del mar;

Numai El întinde cerurile, şi umblă pe înălţimile mării.

9 E l es el que hace la Osa, el Orión y las Pléyades, Y las cámaras del sur;

El a făcut Ursul mare, luceafărul de seară şi Raliţele, şi stelele din ţinuturile de miazăzi.

10 E l que hace grandes cosas, inescrutables, Y maravillas sin número.

El face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.

11 S i El pasara junto a mí, no Lo vería; Si me pasara adelante, no Lo percibiría.

Iată, El trece pe lîngă mine, şi nu -L văd, se duce şi nu -L zăresc.

12 S i El arrebatara algo, ¿quién Lo impediría ? Quién podrá decirle: ‘¿Qué haces ?’

Dacă apucă El, cine -L va opri? Cine -I va zice:,, Ce faci?``

13 D ios no retirará Su ira; Debajo de El quedan humillados los que ayudan al Rahab (monstruo marino).

Dumnezeu nu-Şi întoarce mînia; supt El se pleacă toţi sprijinitorii mîndriei.

14 ¿ Cómo puedo yo responderle, Y escoger mis palabras delante de El?

Şi eu, cum să -I răspund? Ce cuvinte să aleg?

15 P orque aunque yo tuviera razón, no podría responder; Tendría que implorar la misericordia de mi Juez.

Chiar dacă aş avea dreptate, nu I-aş răspunde. Nu pot decît să mă rog judecătorului.

16 S i yo llamara y El me respondiera, No podría creer que escuchara mi voz.

Şi chiar dacă m'ar asculta, cînd Îl chem, tot n'aş putea crede că mi'a ascultat glasul;

17 P orque El me quebranta con tempestad, Y sin causa multiplica mis heridas.

El, care mă izbeşte ca într'o furtună, care îmi înmulţeşte fără pricină rănile,

18 N o me permite cobrar aliento, Sino que me llena de amarguras.

care nu mă lasă să răsuflu, mă satură de amărăciune.

19 S i es cuestión de poder, El es poderoso; Y si es cuestión de justicia, ¿quién Lo citará?

Să alerg la putere? El este atotputernic. La dreptate? Cine mă va apăra?

20 A unque soy justo, mi boca me condenará; Aunque soy inocente (íntegro), El me declarará culpable.

Oricîtă dreptate aş avea, gura mea mă va osîndi; şi oricît de nevinovat aş fi, El mă va arăta ca vinovat.

21 I nocente soy, No hago caso de mí mismo, Desprecio mi vida.

Nevinovat! Sînt; dar nu ţin la viaţă, îmi dispreţuiesc viaţa.

22 T odo es lo mismo, por tanto digo: ‘El destruye al inocente y al impío.’

Ce-mi pasă la urma urmei? Căci, îndrăznesc s'o spun: El nimiceşte pe cel nevinovat ca şi pe cel vinovat.

23 S i el azote mata de repente, El se burla de la desesperación del inocente.

Şi dacă biciul ar pricinui măcar îndată moartea!... Dar El rîde de încercările celui nevinovat.

24 L a tierra es entregada en manos de los impíos; El cubre el rostro de sus jueces; Si no es El, ¿entonces quién será?

Pămîntul este dat pe mînile celui nelegiuit; El acopere ochii judecătorilor; de nu El, apoi cine altul?

25 M is días son más ligeros que un corredor; Huyen, no ven el bien;

Zilele mele aleargă mai iuţi decît un alergător; fug fără să fi văzut fericirea;

26 S e deslizan como barcos de juncos, Como águila que se arroja sobre su presa.

trec ca şi corăbiile cele iuţi, ca vulturul care se răpede asupra prăzii.

27 A unque yo diga: ‘Olvidaré mi queja, Cambiaré mi triste semblante y me alegraré,’

Dacă zic:, Vreau să-mi uit suferinţele, să-mi las întristarea, şi să fiu voios,`

28 T emeroso estoy de todos mis dolores, Sé que Tú no me absolverás.

sînt îngrozit de toate durerile mele. Ştiu că nu mă vei scoate nevinovat.

29 S i soy impío, ¿Para qué, pues, esforzarme en vano?

Şi dacă voi fi judecat vinovat, pentruce să mă mai trudesc degeaba?

30 S i me lavara con nieve Y limpiara mis manos con lejía,

Chiar dacă m'aş spăla cu zăpadă, chiar dacă mi-aş curăţi mînile cu leşie,

31 A un así me hundirías en la fosa, Y mis propios vestidos me aborrecerían.

Tu tot m'ai cufunda în mocirlă, de s'ar scîrbi pînă şi hainele de mine!

32 P orque El no es hombre como yo, para que Le responda, Para que juntos vengamos a juicio.

Căci El nu este un om ca mine, ca să -I pot răspunde, şi să mergem împreună la judecată.

33 N o hay árbitro entre nosotros, Que ponga su mano sobre ambos.

Nici nu este vreun mijlocitor între noi, care să-şi pună mîna peste noi amîndoi.

34 Q ue El quite de mí Su vara, Y no me espante Su terror.

Să-Şi tragă însă varga deasupra mea, şi să nu mă mai turbure spaima Lui.

35 E ntonces yo hablaré y no Le temeré; Porque en mi opinión yo no soy así.

Atunci voi vorbi şi nu mă voi teme de El. Altfel, nu sînt stăpîn pe mine.