1 T hen Job answered and said,
Iov a luat cuvîntul şi a zis:
2 I know it is so of a truth: but how should man be just with God?
bine că este aşa. Şi cum ar putea omul să-şi scoată dreptate înaintea lui Dumnezeu?
3 I f he will contend with him, he cannot answer him one of a thousand.
Dacă ar voi să se certe cu El, din o mie de lucruri n'ar putea să răspundă la unul singur.
4 H e is wise in heart, and mighty in strength: who hath hardened himself against him, and hath prospered?
A Lui este înţelepciunea, şi atotputernicia: cine I s'ar putea împotrivi fără să fie pedepsit?
5 W hich removeth the mountains, and they know not: which overturneth them in his anger.
El mută deodată munţii, şi -i răstoarnă în mînia Sa.
6 W hich shaketh the earth out of her place, and the pillars thereof tremble.
Zguduie pămîntul din temelia lui, de i se clatină stîlpii.
7 W hich commandeth the sun, and it riseth not; and sealeth up the stars.
Porunceşte soarelui, şi soarele nu mai răsare; şi ţine stelele supt pecetea Lui.
8 W hich alone spreadeth out the heavens, and treadeth upon the waves of the sea.
Numai El întinde cerurile, şi umblă pe înălţimile mării.
9 W hich maketh Arcturus, Orion, and Pleiades, and the chambers of the south.
El a făcut Ursul mare, luceafărul de seară şi Raliţele, şi stelele din ţinuturile de miazăzi.
10 W hich doeth great things past finding out; yea, and wonders without number.
El face lucruri mari şi nepătrunse, minuni fără număr.
11 L o, he goeth by me, and I see him not: he passeth on also, but I perceive him not.
Iată, El trece pe lîngă mine, şi nu -L văd, se duce şi nu -L zăresc.
12 B ehold, he taketh away, who can hinder him? who will say unto him, What doest thou?
Dacă apucă El, cine -L va opri? Cine -I va zice:,, Ce faci?``
13 I f God will not withdraw his anger, the proud helpers do stoop under him.
Dumnezeu nu-Şi întoarce mînia; supt El se pleacă toţi sprijinitorii mîndriei.
14 H ow much less shall I answer him, and choose out my words to reason with him?
Şi eu, cum să -I răspund? Ce cuvinte să aleg?
15 W hom, though I were righteous, yet would I not answer, but I would make supplication to my judge.
Chiar dacă aş avea dreptate, nu I-aş răspunde. Nu pot decît să mă rog judecătorului.
16 I f I had called, and he had answered me; yet would I not believe that he had hearkened unto my voice.
Şi chiar dacă m'ar asculta, cînd Îl chem, tot n'aş putea crede că mi'a ascultat glasul;
17 F or he breaketh me with a tempest, and multiplieth my wounds without cause.
El, care mă izbeşte ca într'o furtună, care îmi înmulţeşte fără pricină rănile,
18 H e will not suffer me to take my breath, but filleth me with bitterness.
care nu mă lasă să răsuflu, mă satură de amărăciune.
19 I f I speak of strength, lo, he is strong: and if of judgment, who shall set me a time to plead?
Să alerg la putere? El este atotputernic. La dreptate? Cine mă va apăra?
20 I f I justify myself, mine own mouth shall condemn me: if I say, I am perfect, it shall also prove me perverse.
Oricîtă dreptate aş avea, gura mea mă va osîndi; şi oricît de nevinovat aş fi, El mă va arăta ca vinovat.
21 T hough I were perfect, yet would I not know my soul: I would despise my life.
Nevinovat! Sînt; dar nu ţin la viaţă, îmi dispreţuiesc viaţa.
22 T his is one thing, therefore I said it, He destroyeth the perfect and the wicked.
Ce-mi pasă la urma urmei? Căci, îndrăznesc s'o spun: El nimiceşte pe cel nevinovat ca şi pe cel vinovat.
23 I f the scourge slay suddenly, he will laugh at the trial of the innocent.
Şi dacă biciul ar pricinui măcar îndată moartea!... Dar El rîde de încercările celui nevinovat.
24 T he earth is given into the hand of the wicked: he covereth the faces of the judges thereof; if not, where, and who is he?
Pămîntul este dat pe mînile celui nelegiuit; El acopere ochii judecătorilor; de nu El, apoi cine altul?
25 N ow my days are swifter than a post: they flee away, they see no good.
Zilele mele aleargă mai iuţi decît un alergător; fug fără să fi văzut fericirea;
26 T hey are passed away as the swift ships: as the eagle that hasteth to the prey.
trec ca şi corăbiile cele iuţi, ca vulturul care se răpede asupra prăzii.
27 I f I say, I will forget my complaint, I will leave off my heaviness, and comfort myself:
Dacă zic:, Vreau să-mi uit suferinţele, să-mi las întristarea, şi să fiu voios,`
28 I am afraid of all my sorrows, I know that thou wilt not hold me innocent.
sînt îngrozit de toate durerile mele. Ştiu că nu mă vei scoate nevinovat.
29 I f I be wicked, why then labour I in vain?
Şi dacă voi fi judecat vinovat, pentruce să mă mai trudesc degeaba?
30 I f I wash myself with snow water, and make my hands never so clean;
Chiar dacă m'aş spăla cu zăpadă, chiar dacă mi-aş curăţi mînile cu leşie,
31 y et shalt thou plunge me in the ditch, and mine own clothes shall abhor me.
Tu tot m'ai cufunda în mocirlă, de s'ar scîrbi pînă şi hainele de mine!
32 F or he is not a man, as I am, that I should answer him, and we should come together in judgment.
Căci El nu este un om ca mine, ca să -I pot răspunde, şi să mergem împreună la judecată.
33 N either is there any daysman betwixt us, that might lay his hand upon us both.
Nici nu este vreun mijlocitor între noi, care să-şi pună mîna peste noi amîndoi.
34 L et him take his rod away from me, and let not his fear terrify me:
Să-Şi tragă însă varga deasupra mea, şi să nu mă mai turbure spaima Lui.
35 t hen would I speak, and not fear him; but it is not so with me.
Atunci voi vorbi şi nu mă voi teme de El. Altfel, nu sînt stăpîn pe mine.