1 N o tengas envidia de los malvados, Ni desees estar con ellos;

Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

2 P orque su corazón trama violencia, Y sus labios hablan de hacer mal.

căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

3 C on sabiduría se edifica una casa, Y con prudencia se afianza;

Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

4 C on conocimiento se llenan las cámaras De todo bien preciado y deseable.

prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

5 E l hombre sabio es fuerte, Y el hombre de conocimiento aumenta su poder.

Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

6 P orque con dirección sabia harás la guerra, Y en la abundancia de consejeros está la victoria.

Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

7 M uy alta está la sabiduría para el necio, En la puerta de la ciudad no abre su boca.

Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

8 A l que planea hacer el mal, Lo llamarán intrigante.

Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

9 E l tramar necedad es pecado, Y el insolente es abominación a los hombres.

Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

10 S i eres débil en día de angustia, Tu fuerza es limitada.

Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

11 L ibra a los que son llevados a la muerte, Y retén a los que van con pasos vacilantes a la matanza.

Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

12 S i dices: “Mira, no sabíamos esto.” ¿No lo tiene en cuenta el que sondea los corazones ? ¿No lo sabe el que guarda tu alma ? ¿No dará a cada hombre según su obra ?

Dacă zici:,, Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

13 C ome miel, hijo mío, porque es buena; Sí, la miel del panal es dulce a tu paladar.

Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

14 D ebes saber que así es la sabiduría para tu alma; Si la hallas, entonces habrá un futuro, Y tu esperanza no será cortada.

Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

15 N o aceches, oh impío, la morada del justo; No destruyas su lugar de descanso;

Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

16 P orque el justo cae siete veces, y vuelve a levantarse, Pero los impíos caerán en la desgracia.

Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

17 N o te regocijes cuando caiga tu enemigo, Y no se alegre tu corazón cuando tropiece;

Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

18 N o sea que el Señor lo vea y Le desagrade, Y aparte de él Su ira.

ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

19 N o te impacientes a causa de los malhechores Ni tengas envidia de los impíos;

Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

20 P orque no habrá futuro para el malo. La lámpara de los impíos será apagada.

Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

21 H ijo mío, teme al Señor y al rey; No te asocies con los que son inestables;

Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

22 P orque de repente se levantará su desgracia, Y la destrucción que vendrá de ambos, ¿quién la sabe?

Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

23 T ambién éstos son dichos de los sabios: “Hacer acepción de personas en el juicio no es bueno.”

Iată ce mai spun înţelepţii:,, Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

24 A l que dice al impío: “Eres justo,” Lo maldecirán los pueblos, lo aborrecerán las naciones;

Pe cine zice celui rău:,, Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

25 P ero los que lo reprenden tendrán felicidad, Y sobre ellos vendrá abundante bendición.

Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

26 B esa los labios El que da una respuesta correcta.

Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

27 O rdena tus labores de fuera Y tenlas listas para ti en el campo, Y después edifica tu casa.

Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

28 N o seas, sin causa, testigo contra tu prójimo, Y no engañes con tus labios.

Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

29 N o digas: “Como él me ha hecho, así le haré; Pagaré al hombre según su obra.”

Nu zice:,, Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

30 H e pasado junto al campo del perezoso Y junto a la viña del hombre falto de entendimiento,

Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

31 Y vi que todo estaba lleno de cardos, Su superficie cubierta de ortigas, Y su cerca de piedras, derribada.

Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

32 C uando lo vi, reflexioné sobre ello; Miré, y recibí instrucción.

M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

33 “ Un poco de dormir, otro poco de dormitar, Otro poco de cruzar las manos para descansar,”

Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

34 Y llegará tu pobreza como ladrón, Y tu necesidad como hombre armado.

Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.