1 N o tengas envidia de los hombres malos, Ni desees estar con ellos;

Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

2 P orque su corazón piensa en robar, E iniquidad hablan sus labios.

căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

3 C on sabiduría se edificará la casa, Y con prudencia se afirmará;

Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

4 Y con ciencia se llenarán las cámaras De todo bien preciado y agradable.

prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

5 E l hombre sabio es fuerte, Y de pujante vigor el hombre docto.

Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

6 P orque con ingenio harás la guerra, Y en la multitud de consejeros está la victoria.

Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

7 A lta está para el insensato la sabiduría; En la puerta no abrirá él su boca.

Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

8 A l que piensa hacer el mal, Le llamarán hombre de malos pensamientos.

Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

9 E l pensamiento del necio es pecado, Y abominación a los hombres el escarnecedor.

Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

10 S i fueres flojo en el día de trabajo, Tu fuerza será reducida.

Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

11 L ibra a los que son llevados a la muerte; Salva a los que están en peligro de muerte.

Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

12 P orque si dijeres: Ciertamente no lo supimos, ¿Acaso no lo entenderá el que pesa los corazones? El que mira por tu alma, él lo conocerá, Y dará al hombre según sus obras.

Dacă zici:,, Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

13 C ome, hijo mío, de la miel, porque es buena, Y el panal es dulce a tu paladar.

Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

14 A sí será a tu alma el conocimiento de la sabiduría; Si la hallares tendrás recompensa, Y al fin tu esperanza no será cortada.

Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

15 O h impío, no aceches la tienda del justo, No saquees su cámara;

Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

16 P orque siete veces cae el justo, y vuelve a levantarse; Mas los impíos caerán en el mal.

Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

17 C uando cayere tu enemigo, no te regocijes, Y cuando tropezare, no se alegre tu corazón;

Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

18 N o sea que Jehová lo mire, y le desagrade, Y aparte de sobre él su enojo.

ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

19 N o te entremetas con los malignos, Ni tengas envidia de los impíos;

Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

20 P orque para el malo no habrá buen fin, Y la lámpara de los impíos será apagada.

Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

21 T eme a Jehová, hijo mío, y al rey; No te entremetas con los veleidosos;

Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

22 P orque su quebrantamiento vendrá de repente; Y el quebrantamiento de ambos, ¿quién lo comprende?

Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

23 T ambién estos son dichos de los sabios: Hacer acepción de personas en el juicio no es bueno.

Iată ce mai spun înţelepţii:,, Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

24 E l que dijere al malo: Justo eres, Los pueblos lo maldecirán, y le detestarán las naciones;

Pe cine zice celui rău:,, Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

25 M as los que lo reprendieren tendrán felicidad, Y sobre ellos vendrá gran bendición.

Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

26 B esados serán los labios Del que responde palabras rectas.

Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

27 P repara tus labores fuera, Y disponlas en tus campos, Y después edificarás tu casa.

Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

28 N o seas sin causa testigo contra tu prójimo, Y no lisonjees con tus labios.

Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

29 N o digas: Como me hizo, así le haré; Daré el pago al hombre según su obra.

Nu zice:,, Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

30 P asé junto al campo del hombre perezoso, Y junto a la viña del hombre falto de entendimiento;

Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

31 Y he aquí que por toda ella habían crecido los espinos, Ortigas habían ya cubierto su faz, Y su cerca de piedra estaba ya destruida.

Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

32 M iré, y lo puse en mi corazón; Lo vi, y tomé consejo.

M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

33 U n poco de sueño, cabeceando otro poco, Poniendo mano sobre mano otro poco para dormir;

Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

34 A sí vendrá como caminante tu necesidad, Y tu pobreza como hombre armado.

Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.