1 N o tengas envidia de los hombres malos, Ni desees estar con ellos;

Nu invidia pe oamenii răi şi nu dori să fii cu ei,

2 P orque su corazón piensa en robar, E iniquidad hablan sus labios.

căci inima lor plăsmuieşte violenţă, iar buzele lor vorbesc despre cum să facă necaz.

3 C on sabiduría se edificará la casa, Y con prudencia se afirmará;

Prin înţelepciune este construită o casă şi prin pricepere este consolidată;

4 Y con ciencia se llenarán las cámaras De todo bien preciado y agradable.

prin cunoştinţă sunt umplute odăile ei cu tot felul de bogăţii preţioase şi plăcute.

5 E l hombre sabio es fuerte, Y de pujante vigor el hombre docto.

Un om înţelept este puternic şi cel priceput îşi măreşte puterea,

6 P orque con ingenio harás la guerra, Y en la multitud de consejeros está la victoria.

căci pentru a purta un război ai nevoie de călăuzire şi pentru a avea biruinţă – de un mare număr de sfetnici.

7 A lta está para el insensato la sabiduría; En la puerta no abrirá él su boca.

Înţelepciunea este prea înaltă pentru un prost; la poarta cetăţii el nu va avea nimic de spus.

8 A l que piensa hacer el mal, Le llamarán hombre de malos pensamientos.

Cine unelteşte să facă rău va fi numit intrigant.

9 E l pensamiento del necio es pecado, Y abominación a los hombres el escarnecedor.

Planul prostiei este păcat şi cel batjocoritor este o urâciune înaintea oamenilor.

10 S i fueres flojo en el día de trabajo, Tu fuerza será reducida.

Dacă te clatini în ziua necazului, mică îţi este puterea.

11 L ibra a los que son llevados a la muerte; Salva a los que están en peligro de muerte.

Salvează-i pe cei duşi la moarte şi nu te îndepărta de cei ce sunt aproape să fie măcelăriţi!

12 P orque si dijeres: Ciertamente no lo supimos, ¿Acaso no lo entenderá el que pesa los corazones? El que mira por tu alma, él lo conocerá, Y dará al hombre según sus obras.

Dacă spui: „Ah! n-am ştiut lucrul acesta!“ crezi că nu vede Cel Ce cântăreşte inimile? Nu va cunoaşte Cel Ce veghează asupra vieţii tale şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui?

13 C ome, hijo mío, de la miel, porque es buena, Y el panal es dulce a tu paladar.

Fiul meu, mănâncă miere căci este bună şi mierea din fagure este dulce pentru gustul tău!

14 A sí será a tu alma el conocimiento de la sabiduría; Si la hallares tendrás recompensa, Y al fin tu esperanza no será cortada.

Să ştii, de asemenea, că înţelepciunea este dulce pentru sufletul tău; dacă o găseşti, ai un viitor, iar speranţa nu-ţi va fi frântă.

15 O h impío, no aceches la tienda del justo, No saquees su cámara;

Răule, nu pândi locuinţa celui drept şi nu plănui distrugerea sălaşului său,

16 P orque siete veces cae el justo, y vuelve a levantarse; Mas los impíos caerán en el mal.

căci cel drept de şapte ori cade şi se ridică iarăşi, dar cei răi vor fi prăbuşiţi de nenorocire.

17 C uando cayere tu enemigo, no te regocijes, Y cuando tropezare, no se alegre tu corazón;

Nu te bucura când cade duşmanul tău şi să nu ţi se înveselească inima când se împiedică,

18 N o sea que Jehová lo mire, y le desagrade, Y aparte de sobre él su enojo.

ca nu cumva să vadă Domnul, să nu-i placă şi să-Şi întoarcă mânia de la el!

19 N o te entremetas con los malignos, Ni tengas envidia de los impíos;

Nu te tulbura din cauza oamenilor răi şi nu fi invidios pe cei răi,

20 P orque para el malo no habrá buen fin, Y la lámpara de los impíos será apagada.

căci cel rău nu are nici un viitor, iar candela celor răi se va stinge!

21 T eme a Jehová, hijo mío, y al rey; No te entremetas con los veleidosos;

Fiul meu, teme-te de Domnul şi de rege şi nu te însoţi cu rebelii,

22 P orque su quebrantamiento vendrá de repente; Y el quebrantamiento de ambos, ¿quién lo comprende?

căci distrugerea lor va veni pe neaşteptate şi cine poate şti sfârşitul pe care-l vor aduce cei doi? Alte proverbe ale înţelepţilor

23 T ambién estos son dichos de los sabios: Hacer acepción de personas en el juicio no es bueno.

Următoarele sunt, şi ele, spusele înţelepţilor. Nu este bine să fii părtinitor la judecată.

24 E l que dijere al malo: Justo eres, Los pueblos lo maldecirán, y le detestarán las naciones;

Oricine spune celui vinovat: „Tu eşti nevinovat!“, va fi blestemat de popoare şi detestat de neamuri.

25 M as los que lo reprendieren tendrán felicidad, Y sobre ellos vendrá gran bendición.

Celor ce mustră vinovăţia le va merge bine şi o mare binecuvântare va veni peste ei.

26 B esados serán los labios Del que responde palabras rectas.

Un răspuns sincer este ca un sărut pe buze.

27 P repara tus labores fuera, Y disponlas en tus campos, Y después edificarás tu casa.

Termină-ţi munca de afară, pregăteşte-ţi terenul, şi după aceea, construieşte-ţi casa!

28 N o seas sin causa testigo contra tu prójimo, Y no lisonjees con tus labios.

Nu mărturisi fără motiv împotriva semenului tău şi nu înşela cu buzele tale.

29 N o digas: Como me hizo, así le haré; Daré el pago al hombre según su obra.

Nu spune: „Îi voi face cum mi-a făcut şi el mie, îi voi răsplăti după faptele lui!“

30 P asé junto al campo del hombre perezoso, Y junto a la viña del hombre falto de entendimiento;

Am trecut pe lângă ogorul unui leneş şi pe lângă via unui om nechibzuit:

31 Y he aquí que por toda ella habían crecido los espinos, Ortigas habían ya cubierto su faz, Y su cerca de piedra estaba ya destruida.

era plină de spini, pământul era acoperit cu buruieni, iar zidul de piatră era prăbuşit.

32 M iré, y lo puse en mi corazón; Lo vi, y tomé consejo.

Am luat aminte la ce am observat şi am tras învăţătură din ce am văzut:

33 U n poco de sueño, cabeceando otro poco, Poniendo mano sobre mano otro poco para dormir;

să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi …,

34 A sí vendrá como caminante tu necesidad, Y tu pobreza como hombre armado.

şi sărăcia vine peste tine ca un hoţ, iar lipsa – ca un om înarmat.