1 H ay un mal que he visto debajo del cielo, y muy común entre los hombres:

Există un rău pe care l-am văzut sub soare, un mare rău pentru fiii oamenilor.

2 E l del hombre a quien Dios da riquezas y bienes y honra, y nada le falta de todo lo que su alma desea; pero Dios no le da facultad de disfrutar de ello, sino que lo disfrutan los extraños. Esto es vanidad, y mal doloroso.

De exemplu, Dumnezeu îi dă unui om bogăţie, averi şi faimă, aşa încât nu-i lipseşte nimic din ceea ce­şi doreşte, însă Dumnezeu nu-i dă dreptul să se bucure de ele, ci dă acest drept unui străin. Aceasta este o deşertăciune şi un rău tulburător!

3 A unque el hombre engendrare cien hijos, y viviere muchos años, y los días de su edad fueren numerosos; si su alma no se sació del bien, y también careció de sepultura, yo digo que un abortivo es mejor que él.

Ar putea exista un om căruia i s-ar naşte o sută de fii şi care ar trăi o viaţă lungă, un om căruia i s-ar lungi anii vieţii lui, dar al cărui suflet nu s-ar sătura de bunătăţile strânse şi care nu ar avea parte nici de loc de îngropare. Eu zic că, decât ca el, mai bine stârpitură!

4 P orque éste en vano viene, y a las tinieblas va, y con tinieblas su nombre es cubierto.

Acesta se naşte în zadar şi pleacă în întuneric, iar întunericul îi acoperă numele.

5 A demás, no ha visto el sol, ni lo ha conocido; más reposo tiene éste que aquél.

În plus, el nu a văzut şi nu a cunoscut soarele. Totuşi este mai multă linişte pentru acesta, decât pentru celălalt,

6 P orque si aquél viviere mil años dos veces, sin gustar del bien, ¿no van todos al mismo lugar?

chiar dacă celălalt ar trăi cu două mii de ani mai mult, căci de bunătăţi nu a avut parte. Oare nu merg toate într-un singur loc?

7 T odo el trabajo del hombre es para su boca, y con todo eso su deseo no se sacia.

Deşi toată osteneala omului este pentru gura lui, totuşi sufletul nu este mulţumit.

8 P orque ¿qué más tiene el sabio que el necio? ¿Qué más tiene el pobre que supo caminar entre los vivos?

Cu ce este mai câştigat înţeleptul faţă de cel prost? Ce câştigă săracul ştiind cum să se poarte înaintea celorlalţi?

9 M ás vale vista de ojos que deseo que pasa. Y también esto es vanidad y aflicción de espíritu.

Mai bună este priveliştea dată de ochi, decât hoinăreala după pofte! Dar şi aceasta este deşertăciune şi goană după vânt!

10 R especto de lo que es, ya ha mucho que tiene nombre, y se sabe que es hombre y que no puede contender con Aquel que es más poderoso que él.

Ceea ce există de mult timp a fost deja numit şi ce este omul a fost cunoscut deja; el nu se poate judeca cu cel ce este mai tare decât el.

11 C iertamente las muchas palabras multiplican la vanidad. ¿Qué más tiene el hombre?

Cu cât sunt mai numeroase cuvintele, cu atât este mai mare deşertăciunea! Şi ce folos are omul din aceasta?

12 P orque ¿quién sabe cuál es el bien del hombre en la vida, todos los días de la vida de su vanidad, los cuales él pasa como sombra? Porque ¿quién enseñará al hombre qué será después de él debajo del sol?

Cine ştie ce este bine cu adevărat pentru om în scurta lui viaţă, în zilele vieţii lui deşarte, pe care le petrece ca o umbră? Cine îi poate spune omului ce va fi după el sub soare?“