1 N o tengas envidia de los hombres malos ni desees juntarte con ellos,

Nu invidia pe oamenii răi şi nu dori să fii cu ei,

2 p orque su corazón trama violencias e iniquidad hablan sus labios. -20-

căci inima lor plăsmuieşte violenţă, iar buzele lor vorbesc despre cum să facă necaz.

3 C on sabiduría se edifica la casa, con prudencia se afirma

Prin înţelepciune este construită o casă şi prin pricepere este consolidată;

4 y con ciencia se llenan las cámaras de todo bien preciado y agradable. -21-

prin cunoştinţă sunt umplute odăile ei cu tot felul de bogăţii preţioase şi plăcute.

5 E l hombre sabio es fuerte, y de pujante vigor el que tiene ciencia.

Un om înţelept este puternic şi cel priceput îşi măreşte puterea,

6 P orque con ingenio harás la guerra, y en los muchos consejeros está la victoria. -22-

căci pentru a purta un război ai nevoie de călăuzire şi pentru a avea biruinţă – de un mare număr de sfetnici.

7 A lta está para el insensato la sabiduría; en la puerta no abrirá él su boca. -23-

Înţelepciunea este prea înaltă pentru un prost; la poarta cetăţii el nu va avea nimic de spus.

8 A l que piensa hacer el mal lo llaman «hombre de malos pensamientos».

Cine unelteşte să facă rău va fi numit intrigant.

9 E l pensamiento del necio es pecado, y abominable para los hombres el escarnecedor. -24-

Planul prostiei este păcat şi cel batjocoritor este o urâciune înaintea oamenilor.

10 S i flaqueas en día de adversidad, tu fuerza quedará reducida. -25-

Dacă te clatini în ziua necazului, mică îţi este puterea.

11 L ibra a los que son llevados a la muerte, salva a los que tienen su vida en peligro.

Salvează-i pe cei duşi la moarte şi nu te îndepărta de cei ce sunt aproape să fie măcelăriţi!

12 P orque si dices: «Lo cierto es que no lo supimos», ¿acaso no lo considerará el que pesa los corazones? El que mira por tu alma, él lo conocerá, y él pagará al hombre según sus obras. -26-

Dacă spui: „Ah! n-am ştiut lucrul acesta!“ crezi că nu vede Cel Ce cântăreşte inimile? Nu va cunoaşte Cel Ce veghează asupra vieţii tale şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui?

13 C ome, hijo mío, de la miel, porque es buena; el panal es dulce a tu paladar.

Fiul meu, mănâncă miere căci este bună şi mierea din fagure este dulce pentru gustul tău!

14 A sí será para ti el conocimiento de la sabiduría: si la hallas tendrás recompensa y al fin tu esperanza no será frustrada. -27-

Să ştii, de asemenea, că înţelepciunea este dulce pentru sufletul tău; dacă o găseşti, ai un viitor, iar speranţa nu-ţi va fi frântă.

15 T ú, malvado, no aceches la morada del justo, no saquees el lugar de su descanso;

Răule, nu pândi locuinţa celui drept şi nu plănui distrugerea sălaşului său,

16 p orque aunque siete veces caiga el justo, volverá a levantarse, pero los malvados caerán en el mal. -28-

căci cel drept de şapte ori cade şi se ridică iarăşi, dar cei răi vor fi prăbuşiţi de nenorocire.

17 N o te regocijes cuando caiga tu enemigo, ni cuando él tropiece se alegre tu corazón,

Nu te bucura când cade duşmanul tău şi să nu ţi se înveselească inima când se împiedică,

18 n o sea que Jehová lo vea y le desagrade, y aparte de sobre él su enojo. -29-

ca nu cumva să vadă Domnul, să nu-i placă şi să-Şi întoarcă mânia de la el!

19 N o te juntes con los malignos ni envidies a los malvados,

Nu te tulbura din cauza oamenilor răi şi nu fi invidios pe cei răi,

20 p orque para el malo no habrá buen fin: ¡la lámpara de los malvados se apagará! -30-

căci cel rău nu are nici un viitor, iar candela celor răi se va stinge!

21 T eme a Jehová, hijo mío, y al rey, y no te juntes con los veleidosos;

Fiul meu, teme-te de Domnul şi de rege şi nu te însoţi cu rebelii,

22 p orque su desgracia llegará de repente; y el quebranto que viene de ambos, ¿quién puede saberlo? CUARTA COLECCIÓN://DICHOS DE LOS SABIOS

căci distrugerea lor va veni pe neaşteptate şi cine poate şti sfârşitul pe care-l vor aduce cei doi? Alte proverbe ale înţelepţilor

23 T ambién éstos son dichos de los sabios: Hacer distinción de personas en el juicio no es bueno.

Următoarele sunt, şi ele, spusele înţelepţilor. Nu este bine să fii părtinitor la judecată.

24 A quien diga al malo: «Tú eres justo», los pueblos lo maldecirán y lo detestarán las naciones;

Oricine spune celui vinovat: „Tu eşti nevinovat!“, va fi blestemat de popoare şi detestat de neamuri.

25 p ero quienes lo reprendan tendrán felicidad y sobre ellos vendrá gran bendición.

Celor ce mustră vinovăţia le va merge bine şi o mare binecuvântare va veni peste ei.

26 ¡ Besados sean los labios del que responde con palabras correctas!

Un răspuns sincer este ca un sărut pe buze.

27 P repara tus labores fuera, dispónlas en tus campos y edifica después tu casa.

Termină-ţi munca de afară, pregăteşte-ţi terenul, şi după aceea, construieşte-ţi casa!

28 N o seas sin causa testigo contra tu prójimo ni digas falsedades con tus labios.

Nu mărturisi fără motiv împotriva semenului tău şi nu înşela cu buzele tale.

29 N o digas: «Haré con él como él hizo conmigo; pagaré a ese hombre según merece su obra.»

Nu spune: „Îi voi face cum mi-a făcut şi el mie, îi voi răsplăti după faptele lui!“

30 P asé junto al campo del hombre perezoso, junto a la viña del hombre falto de entendimiento;

Am trecut pe lângă ogorul unui leneş şi pe lângă via unui om nechibzuit:

31 y vi que por toda ella habían crecido los espinos, ortigas habían cubierto la tierra y la cerca de piedra ya estaba derribada.

era plină de spini, pământul era acoperit cu buruieni, iar zidul de piatră era prăbuşit.

32 M iré, y lo medité en mi corazón; lo vi, y aprendí la lección:

Am luat aminte la ce am observat şi am tras învăţătură din ce am văzut:

33 U n poco de sueño, dormitar otro poco y otro poco descansar mano sobre mano:

să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mâinile ca să dormi …,

34 a sí te llegará la miseria como un vagabundo, la pobreza como un hombre armado.

şi sărăcia vine peste tine ca un hoţ, iar lipsa – ca un om înarmat.