1 E n aquellos días, como había una gran multitud y no tenían qué comer, Jesús llamó a sus discípulos y les dijo:

În zilele acelea s-a adunat din nou o mare mulţime de oameni şi nu aveau ce să mănânce. Isus i-a chemat pe ucenici şi le-a zis:

2 — Tengo compasión de la gente, porque ya hace tres días que están conmigo y no tienen qué comer;

– Mi-e milă de mulţime, pentru că sunt deja trei zile de când stau cu Mine şi nu au ce să mănânce,

3 y si los envío en ayunas a sus casas, se desmayarán en el camino, pues algunos de ellos han venido de lejos.

iar dacă-i las să plece acasă flămânzi, vor leşina pe drum, mai ales că unii dintre ei au venit de departe.

4 S us discípulos le respondieron: —¿De dónde podrá alguien saciar de pan a estos aquí en el desierto?

Ucenicii I-au zis: – De unde ar putea lua cineva pâini aici, în pustie, ca să-i sature pe aceşti oameni ?

5 É l les preguntó: —¿Cuántos panes tenéis? Ellos dijeron: —Siete.

Isus i-a întrebat: – Câte pâini aveţi? – Şapte, I-au răspuns ei.

6 E ntonces mandó a la multitud que se recostara en tierra, tomó los siete panes y, habiendo dado gracias, los partió y dio a sus discípulos para que los pusieran delante; y los pusieron delante de la multitud.

Isus a poruncit mulţimii să se aşeze pe pământ. Apoi a luat cele şapte pâini, a adus mulţumiri, le-a frânt şi le-a dat ucenicilor Săi ca să le împartă, iar ei le-au împărţit mulţimii.

7 T enían además unos pocos pececillos; los bendijo y mandó que también los pusieran delante.

Mai aveau şi câţiva peştişori; El i-a binecuvântat şi a zis să fie împărţiţi şi aceştia.

8 C omieron y se saciaron; y recogieron, de los pedazos que habían sobrado, siete canastas.

Au mâncat şi s-au săturat; şi au adunat şapte coşuri pline cu firimiturile rămase.

9 L os que comieron eran como cuatro mil; y los despidió.

Cei ce mâncaseră erau în jur de patru mii de bărbaţi. După ce le-a dat drumul,

10 L uego, entrando en la barca con sus discípulos, vino a la región de Dalmanuta. La demanda de una señal

Isus S-a suit imediat în barcă împreună cu ucenicii Lui şi s-au dus în părţile Dalmanutei. Fariseii cer un semn

11 V inieron entonces los fariseos y comenzaron a discutir con él, pidiéndole señal del cielo para tentarlo.

Fariseii au venit la El, au început să stea de vorbă cu El şi, ca să-L pună la încercare, I-au cerut să le arate un semn din cer.

12 É l, gimiendo en su espíritu, dijo: —¿Por qué pide señal esta generación? De cierto os digo que no se dará señal a esta generación.

Isus a oftat adânc în duhul Său şi a zis: „De ce cere această generaţie un semn? Adevărat vă spun că acestei generaţii nu i se va da nici un semn.“

13 Y dejándolos, volvió a entrar en la barca y se fue a la otra ribera. La levadura de los fariseos

Apoi i-a lăsat, S-a suit iarăşi în barcă şi S-a dus de cealaltă parte a mării. Drojdia fariseilor şi a lui Irod

14 S e olvidaron de llevar pan, y no tenían sino un pan consigo en la barca.

Ucenicii uitaseră să ia pâini şi nu aveau cu ei în barcă decât o pâine.

15 Y él les mandó, diciendo: —Mirad, guardaos de la levadura de los fariseos y de la levadura de Herodes.

Isus i-a avertizat şi le-a zis: „Fiţi atenţi şi feriţi-vă de drojdia fariseilor şi de drojdia lui Irod!“

16 D iscutían entre sí, diciendo: —Es porque no trajimos pan.

Ei au început să vorbească unii cu alţii şi să spună: „ Ne zice aşa pentru că nu avem pâini!“

17 E ntendiéndolo Jesús, les dijo: —¿Qué discutís?, ¿porque no tenéis pan? ¿No entendéis ni comprendéis? ¿Aún tenéis endurecido vuestro corazón?

Înţelegând aceasta, Isus le-a zis: – De ce vorbiţi între voi că n-aveţi pâini? Tot nu pricepeţi, nici nu înţelegeţi? Aveţi inima împietrită?

18 ¿ Teniendo ojos no veis, y teniendo oídos no oís? ¿No recordáis?

Aveţi ochi, dar nu vedeţi şi aveţi urechi, dar nu auziţi? Nu vă mai amintiţi,

19 C uando partí los cinco panes entre cinco mil, ¿cuántas cestas llenas de los pedazos recogisteis? Y ellos dijeron: —Doce.

atunci când am frânt cele cinci pâini la cei cinci mii de oameni, câte coşuri pline cu firimituri aţi adunat? – Douăsprezece, I-au răspuns ei.

20 — Y cuando repartí los siete panes entre cuatro mil, ¿cuántas canastas llenas de los pedazos recogisteis? Y ellos dijeron: —Siete.

– Iar când am frânt cele şapte pâini la cei patru mii de bărbaţi, câte coşuri pline cu firimituri aţi adunat? – Şapte, au răspuns ei.

21 Y les dijo: —¿Cómo es que aún no entendéis? Un ciego sanado en Betsaida

Atunci El le-a zis: – Tot nu înţelegeţi? Isus vindecă un orb la Betsaida

22 V ino luego a Betsaida, y le trajeron un ciego, y le rogaron que lo tocara.

Au venit în Betsaida. I-au adus un orb şi L-au rugat să Se atingă de el.

23 E ntonces, tomando la mano del ciego, lo sacó fuera de la aldea; escupió en sus ojos, puso sus manos sobre él y le preguntó si veía algo.

Isus l-a luat pe orb de mână şi l-a dus afară din sat. A scuipat pe ochii acestuia, Şi-a pus mâinile peste el şi l-a întrebat: – Vezi ceva?

24 É l, mirando, dijo: —Veo los hombres como árboles, pero los veo que andan.

Omul s-a uitat şi a zis: – Văd nişte oameni, dar mi se par ca nişte copaci care umblă!

25 L uego le puso otra vez las manos sobre los ojos, y le hizo que mirara; y fue restablecido, y vio de lejos y claramente a todos.

Atunci Isus Şi-a pus din nou mâinile peste ochii acestuia, iar omul a privit ţintă şi i-a revenit vederea; acum el vedea toate lucrurile clar.

26 J esús lo envió a su casa, diciendo: —No entres en la aldea, ni lo digas a nadie en la aldea. La confesión de Pedro

Isus l-a trimis acasă, spunându-i: – Să nu intri în sat (şi nici să nu spui cuiva în sat)! Mărturisirea de credinţă a lui Petru

27 S alieron Jesús y sus discípulos por las aldeas de Cesarea de Filipo. Y en el camino preguntó a sus discípulos, diciéndoles: —¿Quién dicen los hombres que soy yo?

Isus şi ucenicii Lui s-au dus spre satele Cezareii lui Filip. Pe drum, Isus i-a întrebat pe ucenicii Săi: – Cine zic oamenii că sunt Eu?

28 E llos respondieron: —Unos, Juan el Bautista; otros, Elías; y otros, alguno de los profetas.

Ei I-au răspuns: – Unii zic că eşti Ioan Botezătorul, alţii zic că eşti Ilie, iar alţii zic că eşti unul dintre profeţi.

29 E ntonces él les dijo: —Y vosotros, ¿quién decís que soy? Respondiendo Pedro, le dijo: —Tú eres el Cristo.

– Dar voi cine ziceţi că sunt Eu? i-a mai întrebat El. Petru a răspuns: – Tu eşti Cristosul!

30 P ero él les mandó que no dijeran esto de él a nadie. Jesús anuncia su muerte

Isus i-a avertizat să nu spună nimănui despre El. Isus vorbeşte despre moartea şi învierea Sa

31 C omenzó a enseñarles que le era necesario al Hijo del hombre padecer mucho, ser desechado por los ancianos, por los principales sacerdotes y por los escribas, ser muerto y resucitar después de tres días.

Apoi a început să-i înveţe că Fiul Omului trebuie să sufere mult şi să fie respins de către bătrâni, de către conducătorii preoţilor şi de către cărturari, să fie omorât, iar după trei zile să învie.

32 E sto les decía claramente. Entonces Pedro lo tomó aparte y comenzó a reconvenirlo.

Le vorbea deschis despre aceasta. Petru însă L-a luat deoparte şi a început să-L mustre.

33 P ero él, volviéndose y mirando a los discípulos, reprendió a Pedro, diciendo: —¡Quítate de delante de mí, Satanás!, porque no pones la mira en las cosas de Dios, sino en las de los hombres.

Dar Isus S-a întors, s-a uitat la ucenicii Săi şi l-a mustrat pe Petru, zicând: „Înapoia Mea, Satan, căci tu nu te gândeşti la lucrurile lui Dumnezeu, ci la lucrurile oamenilor!“

34 Y llamando a la gente y a sus discípulos, les dijo: —Si alguno quiere venir en pos de mí, niéguese a sí mismo, tome su cruz y sígame.

Apoi a chemat mulţimea şi pe ucenicii Săi şi le-a zis: „Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze!

35 T odo el que quiera salvar su vida, la perderá; y todo el que pierda su vida por causa de mí y del evangelio, la salvará,

Căci oricine vrea să-şi salveze viaţa, o va pierde, dar cel ce-şi pierde viaţa pentru Mine şi pentru Evanghelie, o va salva.

36 p orque ¿de qué le aprovechará al hombre ganar todo el mundo, si pierde su alma?

Şi la ce i-ar folosi unui om să câştige întreaga lume, dacă şi-ar pierde sufletul?

37 ¿ O qué recompensa dará el hombre por su alma?

Sau ce va da un om în schimbul sufletului său?

38 P or tanto, el que se avergüence de mí y de mis palabras en esta generación adúltera y pecadora, también el Hijo del hombre se avergonzará de él cuando venga en la gloria de su Padre con los santos ángeles.

Căci de cel ce îi va fi ruşine de Mine şi de cuvintele Mele, în această generaţie adulteră şi păcătoasă, de acela Îi va fi ruşine şi Fiului Omului când va veni în slava Tatălui Său, cu sfinţii îngeri.“