1 П рез ония дни, когато пак се беше <събрало> голямо множество, и нямаха що да ядат, повика учениците Си и каза им:

În zilele acelea s-a adunat din nou o mare mulţime de oameni şi nu aveau ce să mănânce. Isus i-a chemat pe ucenici şi le-a zis:

2 Ж алко Ми е за народа, защото три дни вече седят при Мене, и нямат що да ядат;

– Mi-e milă de mulţime, pentru că sunt deja trei zile de când stau cu Mine şi nu au ce să mănânce,

3 и ако ги разпусна гладни по домовете им, ще им прималее по пътя; а някои от тях са дошли от далеч.

iar dacă-i las să plece acasă flămânzi, vor leşina pe drum, mai ales că unii dintre ei au venit de departe.

4 И учениците Му отговориха: Отде ще може някой да насити тия с хляб тук в уединено място?

Ucenicii I-au zis: – De unde ar putea lua cineva pâini aici, în pustie, ca să-i sature pe aceşti oameni ?

5 И попита ги: Колко хляба имате? А те рекоха: Седем.

Isus i-a întrebat: – Câte pâini aveţi? – Şapte, I-au răspuns ei.

6 И заповяда на народа да насядат на земята; и като взе седемте хляба благодари, разчупи и даваше на учениците Си за да ги сложат. И сложиха ги пред народа,

Isus a poruncit mulţimii să se aşeze pe pământ. Apoi a luat cele şapte pâini, a adus mulţumiri, le-a frânt şi le-a dat ucenicilor Săi ca să le împartă, iar ei le-au împărţit mulţimii.

7 И маха и малко рибички; и като ги благослови, заповяда да ги сложат и тях.

Mai aveau şi câţiva peştişori; El i-a binecuvântat şi a zis să fie împărţiţi şi aceştia.

8 И ядоха и се наситиха; и дигнаха останали къшеи, седем кошници.

Au mâncat şi s-au săturat; şi au adunat şapte coşuri pline cu firimiturile rămase.

9 А <ония, които ядоха>, бяха около четири хиляди души; и разпусна ги.

Cei ce mâncaseră erau în jur de patru mii de bărbaţi. După ce le-a dat drumul,

10 И веднага влезе в ладията с учениците Си и дойде в далманутанските предели.

Isus S-a suit imediat în barcă împreună cu ucenicii Lui şi s-au dus în părţile Dalmanutei. Fariseii cer un semn

11 И фарисеите излязоха и почнаха да се препират с Него; и като Го изпитваха, поискаха от Него знамение от небето.

Fariseii au venit la El, au început să stea de vorbă cu El şi, ca să-L pună la încercare, I-au cerut să le arate un semn din cer.

12 А Той въздъхна дълбоко от сърце и рече: Защо тоя род иска знамение? Истина ви казвам: На тоя народ няма да се даде знамение.

Isus a oftat adânc în duhul Său şi a zis: „De ce cere această generaţie un semn? Adevărat vă spun că acestei generaţii nu i se va da nici un semn.“

13 И остави ги, влезе пак <в ладията>, и мина на отвъдната страна.

Apoi i-a lăsat, S-a suit iarăşi în barcă şi S-a dus de cealaltă parte a mării. Drojdia fariseilor şi a lui Irod

14 Н о учениците Му забравиха да вземат хляб, и нямаха със себе си в ладията повече от един хляб.

Ucenicii uitaseră să ia pâini şi nu aveau cu ei în barcă decât o pâine.

15 И Той им заръча, казвайки: Внимавайте, пазете се от кваса на фарисеите и от кваса на Ирода.

Isus i-a avertizat şi le-a zis: „Fiţi atenţi şi feriţi-vă de drojdia fariseilor şi de drojdia lui Irod!“

16 И те разискваха помежду си, думайки: Това е защото нямаме хляб.

Ei au început să vorbească unii cu alţii şi să spună: „ Ne zice aşa pentru că nu avem pâini!“

17 А Исус, като разбра това; рече им: Защо разисквате загдето нямате хляб? Още ли не разбирате, нито разумявате? Окаменено ли е сърцето ви?

Înţelegând aceasta, Isus le-a zis: – De ce vorbiţi între voi că n-aveţi pâini? Tot nu pricepeţi, nici nu înţelegeţi? Aveţi inima împietrită?

18 К ато имате очи, не виждате ли? и като имате уши, не чувате ли? и не помните ли?

Aveţi ochi, dar nu vedeţi şi aveţi urechi, dar nu auziţi? Nu vă mai amintiţi,

19 К огато разчупих петте хляба на петте хиляди души, колко кошове пълни с къшеи дигнахте? Казват Му: Дванадесет.

atunci când am frânt cele cinci pâini la cei cinci mii de oameni, câte coşuri pline cu firimituri aţi adunat? – Douăsprezece, I-au răspuns ei.

20 И когато седемте - на четирите хиляди души, колко кошници, пълни с къшеи дигнахте? Казват Му: Седем.

– Iar când am frânt cele şapte pâini la cei patru mii de bărbaţi, câte coşuri pline cu firimituri aţi adunat? – Şapte, au răspuns ei.

21 И каза им: Не разбирате ли още?

Atunci El le-a zis: – Tot nu înţelegeţi? Isus vindecă un orb la Betsaida

22 Д охождат във Витсаида. И довеждат при Него един слепец и молят Му се да се докосне до него.

Au venit în Betsaida. I-au adus un orb şi L-au rugat să Se atingă de el.

23 И Той хвана слепеца за ръка, изведе го вън от селото, и, като плюна на очите му, положи на него ръце и го попита: Виждаш ли нещо?

Isus l-a luat pe orb de mână şi l-a dus afară din sat. A scuipat pe ochii acestuia, Şi-a pus mâinile peste el şi l-a întrebat: – Vezi ceva?

24 И той, като подигна очи, каза: Виждам човеците; защото виждам <неща> като дървета, които ходят.

Omul s-a uitat şi a zis: – Văd nişte oameni, dar mi se par ca nişte copaci care umblă!

25 П осле пак положи ръце на очите му; и той втренчи очите си, оздравя, и виждаше всичко ясно.

Atunci Isus Şi-a pus din nou mâinile peste ochii acestuia, iar omul a privit ţintă şi i-a revenit vederea; acum el vedea toate lucrurile clar.

26 И изпрати го у дома му, и каза: Не влизай в селото,.

Isus l-a trimis acasă, spunându-i: – Să nu intri în sat (şi nici să nu spui cuiva în sat)! Mărturisirea de credinţă a lui Petru

27 И излезе Исус с учениците Си по селата на Кесария Филипова; и по пътя попита учениците Си, като им каза: Според както казват хората: Кой съм Аз?

Isus şi ucenicii Lui s-au dus spre satele Cezareii lui Filip. Pe drum, Isus i-a întrebat pe ucenicii Săi: – Cine zic oamenii că sunt Eu?

28 А те в отговор Му казаха: Иоан Кръстител; други - Илия; а трети - един от пророците.

Ei I-au răspuns: – Unii zic că eşti Ioan Botezătorul, alţii zic că eşti Ilie, iar alţii zic că eşti unul dintre profeţi.

29 Т огава ги попита: Но според както вие казвате: Кой съм? Петър в отговор Му каза: Ти си Христос.

– Dar voi cine ziceţi că sunt Eu? i-a mai întrebat El. Petru a răspuns: – Tu eşti Cristosul!

30 И заръча им никому да не казват за Него.

Isus i-a avertizat să nu spună nimănui despre El. Isus vorbeşte despre moartea şi învierea Sa

31 И почна да ги учи как Човешкият Син трябва много да пострада, и да бъде отхвърлен от старейшините, главните свещеници, книжниците, и да бъде убит, и след три дни да възкръсне.

Apoi a început să-i înveţe că Fiul Omului trebuie să sufere mult şi să fie respins de către bătrâni, de către conducătorii preoţilor şi de către cărturari, să fie omorât, iar după trei zile să învie.

32 И явно говореше тая дума. А Петър Го взе <настрана> и почна да Го мъмри.

Le vorbea deschis despre aceasta. Petru însă L-a luat deoparte şi a început să-L mustre.

33 А Той, като се обърна и погледна учениците Си, смъмра Петра, като каза: Махни се, Сатано, и иди зад Мене, защото не мислиш за Божиите неща, но за човешките неща.

Dar Isus S-a întors, s-a uitat la ucenicii Săi şi l-a mustrat pe Petru, zicând: „Înapoia Mea, Satan, căci tu nu te gândeşti la lucrurile lui Dumnezeu, ci la lucrurile oamenilor!“

34 И повика народа заедно с учениците Си и рече им: Ако иска някой да дойде след Мене, нека се отрече от себе си, и <така> нека Ме следва.

Apoi a chemat mulţimea şi pe ucenicii Săi şi le-a zis: „Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze!

35 З ащото който иска да спаси живота {Или душата; <така и до края на главата.>} си, ще го изгуби; а който изгуби живота си заради Мене и за благовестието, ще го спаси.

Căci oricine vrea să-şi salveze viaţa, o va pierde, dar cel ce-şi pierde viaţa pentru Mine şi pentru Evanghelie, o va salva.

36 П онеже какво се ползува човек като спечели целия свят, а изгуби живота си?

Şi la ce i-ar folosi unui om să câştige întreaga lume, dacă şi-ar pierde sufletul?

37 З ащото какво би дал човек в замяна на живота си?

Sau ce va da un om în schimbul sufletului său?

38 З ащото ако се срамува някой поради Мене и поради думите Ми в тоя блуден и грешен род, то и Човешкият Син ще се срамува от него, когато дойде в славата на Отца Си със светите ангели.

Căci de cel ce îi va fi ruşine de Mine şi de cuvintele Mele, în această generaţie adulteră şi păcătoasă, de acela Îi va fi ruşine şi Fiului Omului când va veni în slava Tatălui Său, cu sfinţii îngeri.“