1 Е то имената на синовете на Израиля, които дойдоха в Египет заедно с Якова; всеки дойде с челядта си:

Acestea sunt numele israeliţilor care au venit în Egipt împreună cu Iacov şi împreună cu familiile lor:

2 Р увим, Симеон, Левий и Юда,

Ruben, Simeon, Levi şi Iuda,

3 И сахар, Завулон и Вениамин,

Isahar, Zabulon şi Beniamin,

4 Д ан и Нефталим, Гад и Асир.

Dan şi Neftali, Gad şi Aşer.

5 В сичките човеци, които излязоха из чреслата на Якова бяха седемдесет души; а Иосиф беше вече в Египет.

Toţi urmaşii lui Iacov erau în număr de şaptezeci. Iosif se afla deja în Egipt.

6 И умря Иосиф, всичките му братя, и цялото онова поколение.

După o vreme, Iosif a murit; apoi au murit toţi fraţii săi şi toată generaţia de atunci.

7 А потомците на Израиля се наплодиха и размножиха, увеличиха се и< толкова> много се засилиха, <щото> земята се изпълни от тях.

Israeliţii s-au înmulţit foarte mult; ei au devenit numeroşi şi au ajuns puternici, astfel încât ţara s-a umplut de ei.

8 Т огава се възцари над Египет нов цар, който не познаваше Иосифа.

Peste Egipt s-a ridicat un nou monarh, care nu-l cunoscuse pe Iosif.

9 И той рече на людете си: Вижте, тия люде, израилтяните са по-много и по-силни от нас;

El a zis poporului său: „Iată că poporul israeliţilor este prea mare şi prea puternic pentru noi.

10 е лате, да постъпим разумно спрямо тях, за да се не размножават, да не би, в случай на война, да се съединят и те с неприятелите ни, да воюват против нас и да си отидат от земята.

Haideţi să ne purtăm cu dibăcie faţă de ei, căci altfel se vor înmulţi şi, dacă se va întâmpla să fim în război, s-ar putea să li se alăture duşmanilor noştri, să lupte împotriva noastră şi să fugă din ţară.“

11 З атова поставиха над тях настойници, които да ги измъчват с тежък труд; и те съзидаха на Фараона Питом и Рамесий, градове за житници.

Astfel, au pus peste ei supraveghetori de sclavi, ca să-i asuprească prin poveri grele; în acest fel au zidit Pitomul şi Ramsesul ca cetăţi cu hambare pentru Faraon.

12 Н о колкото повече ги измъчваха, толкова повече те се размножаваха и се разширяваха, така че <египтяните> се отвращаваха от израилтяните.

Însă cu cât erau ei mai asupriţi, cu atât se înmulţeau şi se răspândeau mai mult; egiptenii au ajuns să se teamă de israeliţi

13 З атова египтяните караха жестоко израилтяните да работят;

şi i-au supus la o muncă foarte grea;

14 о горчаваха живота им с тежка работа, <да правят> кал и кирпичи и да вършат всякакъв вид полска работа, всичките работи, с които ги караха да работят, бяха твърде тежки.

le-au făcut vieţile amare, punându-i să muncească din greu la facerea mortarului, a cărămizilor şi la tot felul de lucrări pe câmp. În toate sarcinile pe care le dădeau israeliţilor, egiptenii erau foarte aspri.

15 П ри това, египетският цар заръча на еврейските баби, (от които едната се именуваше Шифра, а другата Фуа), като им каза:

Monarhul Egiptului le-a zis moaşelor evreilor (pe una o chema Şifra, iar pe cealaltă Pua):

16 К огато бабувате на еврейките и видите, че раждат {Еврейски: че са на столчетата <за раждане.>}, ако родят син, убивайте го, но ако родят дъщеря, тогава нека живее.

„Când vă veţi împlini slujba de moaşe la femeile evreilor şi le veţi vedea pe scaunul de naştere, dacă cel care se va naşte va fi băiat, omorâţi-l, dar dacă va fi fată, lăsaţi-o să trăiască.“

17 Н о бабите се бояха от Бога, та не правеха каквото им заръча египетският цар, а оставяха живи мъжките деца.

Însă moaşele s-au temut de Dumnezeu şi n-au făcut cum le-a poruncit monarhul Egiptului, ci au lăsat şi băieţii să trăiască.

18 Т огава египетският цар повика бабите и им рече: Защо правите това та оставяте живи мъжките деца?

Monarhul Egiptului le-a chemat pe moaşe şi le-a întrebat: – De ce aţi făcut acest lucru şi i-aţi lăsat şi pe băieţi să trăiască?

19 И бабите казаха на Фараона: Понеже еврейките не са като египтянките; защото са пъргави и раждат преди да дойдат бабите при тях.

Moaşele i-au răspuns lui Faraon: – Deoarece femeile evreilor nu sunt ca şi femeile egiptene; ele sunt vânjoase şi nasc înainte ca moaşa să ajungă la ele.

20 З атова Бог правеше добро на бабите. А людете се размножаваха и засилваха твърде много.

Dumnezeu le-a făcut bine moaşelor, iar poporul s-a înmulţit şi a ajuns foarte puternic.

21 И понеже бабите се бояха от Бога, Той им направи домове.

Pentru că moaşele s-au temut de Dumnezeu, El le-a întemeiat familii.

22 Т огава Фараон заръча на всичките си люде, като каза: Всеки син, който се роди <на евреите>, хвърляйте го в Нил {Еврейски: Реката.}, а всяка дъщеря оставяйте жива.

Apoi Faraon a poruncit întregului său popor: „Aruncaţi în Nil orice băiat care li se va naşte evreilor! Doar pe fete să le lăsaţi să trăiască!“