1 М ежду това, като се събра едно многохилядно множество, до толкова, че един други се тъпчеха, Той почна да говори на учениците Си: Преди всичко пазете се от фарисейския квас, който е лицемерие.

Între timp, mulţimea s-a adunat cu miile, aşa că se călcau în picioare unii pe alţii. Isus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi: „Păziţi-vă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia!

2 Н яма нищо покрито, което не ще се открие, и тайно, което не ще се узнае.

Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit şi nimic ascuns care nu va fi făcut cunoscut!

3 З атова, каквото сте говорили в тъмно ще се чуе на видело; и каквото сте казали на ухо във вътрешните стаи ще се разгласи от покрива.

De aceea orice aţi spus la întuneric va fi auzit la lumină şi orice aţi şoptit la ureche, în odăiţe, va fi vestit de pe acoperişul caselor. Teamă de Dumnezeu, nu de oameni

4 А на вас, Моите приятели, казвам: Не бойте се от тия, които убиват тялото, и след това не могат нищо повече да сторят.

Vă spun vouă, prietenilor Mei, să nu vă temeţi de cei ce omoară trupul, dar care, după aceea, nu mai pot face nimic!

5 Н о ще ви предупредя от кого да се боите: бойте се от онзи, който, след като е убил, има власт да хвърля в пъкъла, Да! казвам ви, от него да се боите.

Vă voi arăta însă de Cine să vă temeţi: temeţi-vă de Cel Care, după ce omoară, are autoritatea de a arunca în Gheenă! Da, vă spun, de Acela să vă temeţi!

6 Н е продават ли се пет врабчета за два асария? и ни едно от тях не е забравено пред Бога.

Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi assarioni ? Şi totuşi nici măcar una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu!

7 Н о вам и космите на главата са всички преброени. Не бойте се; вие сте много по-скъпи от врабчета.

Cât despre voi, chiar şi firele de păr din cap, toate vă sunt numărate! Nu vă temeţi! Voi sunteţi mai valoroşi decât multe vrăbii!

8 И казвам ви: Всеки който изповяда Мене пред човеците, ще го изповяда и Човешкият Син пред Божиите ангели;

Vă spun că pe oricine Mă va mărturisi în faţa oamenilor, îl va mărturisi şi Fiul Omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu.

9 н о ако се отрече някой от Мене пред човеците ще бъде отречен пред Божиите ангели.

Însă cel care se va lepăda de Mine în faţa oamenilor, va fi lepădat şi el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.

10 И всекиму, който би казал дума против Човешкия Син, ще му се прости; но ако някой похули Светия Дух, няма да му се прости.

Şi oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cel care va blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat.

11 И когато ви заведат в синагогите и <пред> началствата и властите, не се безпокойте как или какво ще говорите, или какво ще кажете.

Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a conducătorilor şi a autorităţilor, să nu vă îngrijoraţi cu privire la cum vă veţi apăra sau ce veţi spune,

12 З ащото Светият Дух ще ви научи в същия час, какво трябва да кажете.

pentru că Duhul Sfânt vă va învăţa chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneţi.“ Pilda bogatului nesăbuit

13 И някой си от множеството Му рече: Учителю, кажи на брат ми да раздели с мене наследството.

Cineva din mulţime I-a zis: – Învăţătorule, spune-i fratelui meu să împartă moştenirea cu mine!

14 А Той му каза: Човече, кой Ме е поставил съдия или делач над вас?

Dar Isus i-a răspuns: – Omule, cine M-a pus pe Mine judecător sau împărţitor între voi?!

15 И каза им: Внимавайте и пазете се от всяко користолюбие; защото животът на човека не се състои в изобилието на имота му.

Apoi le-a zis: „Fiţi atenţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie, căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiilor lui!“

16 И каза им притча, като рече: Нивите на един богаташ родиха много плод.

Şi le-a spus o pildă: „Ogorul unui om bogat rodise din belşug.

17 И той размишляваше в себе си, думайки: Какво да правя? защото нямам где да събера плодовете си.

El se gândea în sine însuşi şi zicea: «Ce să fac, pentru că nu mai am unde să-mi depozitez roadele?!»

18 И рече: Ето какво ще направя: ще съборя житниците си и ще построя по-големи, и там ще събера всичките си жита и благата си.

Atunci a zis: «Iată ce voi face: îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari şi voi depozita acolo tot grâul şi toate bunurile mele.

19 И ще река на душата си: Душо, имаш много блага натрупани за много години; успокой се, яж, пий, весели се.

Apoi voi zice sufletului meu: ‘Suflete, ai multe bunuri, adunate pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea şi bucură-te!’»

20 А Бог му рече: Глупецо! тая нощ ще ти изискат душата; а това което си приготвил, чие ще бъде?

Dar Dumnezeu i-a zis: «Nesăbuitule! Chiar în noaptea aceasta ţi se cere sufletul; şi lucrurile pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?!»

21 Т ака <става> с този, който събира имот за себе си, и не богатее в Бога.

Aşa este cel care adună pentru sine, dar care nu este bogat faţă de Dumnezeu!“ Despre îngrijorări

22 Р ече още на учениците Си: Затова ви казвам, не се безпокойте за живота <си>, какво ще ядете, нито за тялото си, какво ще облечете.

Apoi le-a zis ucenicilor Săi: „De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca, nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca!

23 З ащото животът е повече от храната, и тялото от облеклото.

Căci viaţa este mai mult decât mâncarea, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea.

24 Р азгледайте враните, че не сеят, нито жънат; те нямат нито скривалище, нито житница, но пак Бог ги храни. Колко по-скъпи сте вие от птиците!

Uitaţi-vă cu atenţie la corbi: ei nici nu seamănă, nici nu seceră şi nu au nici cămară, nici hambar. Şi totuşi Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cât mai valoroşi sunteţi voi decât păsările!

25 И кой от вас може с грижене да прибави един лакът на ръста си?

Şi apoi cine dintre voi, îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la firul vieţii lui ?!

26 И тъй, ако и най-малкото нещо не можете стори, защо се безпокоите за друго?

Deci dacă nu puteţi face nici cel mai mic lucru, de ce vă mai îngrijoraţi de celelalte?!

27 Р азгледайте кремовете как растат; не се трудят нито предат; но казвам ви, нито Соломон във всичката си слава не се е обличал както един от тях.

Uitaţi-vă cu atenţie cum cresc crinii: ei nici nu trudesc din greu, nici nu torc. Şi totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei!

28 И ако Бог така облича полската трева, която днес я има, а утре я хвърлят в пещ, колко повече <ще облича> вас, маловери!

Iar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puţin credincioşilor?!

29 И тъй, не търсете какво да ядете и какво да пиете, и не се съмнявайте;

Nu căutaţi ce să mâncaţi şi ce să beţi, nici nu fiţi îngrijoraţi,

30 з ащото всичко това търсят народите на света; а Отец ви знае, че се нуждаете от това.

căci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută! Tatăl vostru ştie că aveţi nevoie de ele.

31 Н о търсете царство и това ще ви се прибави.

Căutaţi în schimb Împărăţia Lui şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

32 Н е бой се, малко стадо, защото Отец ви благоволи да ви даде царството.

Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatălui vostru Îi face plăcere să vă dea Împărăţia!

33 П родайте имота си и давайте милостиня; направете си кесии, които не овехтяват, неизчерпаемо съкровище на небесата, гдето крадец не се приближава, нито молец изяжда.

Vindeţi-vă bunurile şi daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie nici un hoţ şi unde n-o distruge nici o molie.

34 З ащото гдето е съкровището ви, там ще бъде и сърцето ви.

Căci acolo unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră! Îndemn la veghere

35 К ръстът ви да бъде препасан и светилниците ви запалени;

Coapsele să vă fie încinse şi lămpile aprinse,

36 и сами вие да приличате на човеци, които чакат господаря си, когато се върне от сватба, за да му отворят незабавно, щом дойде и похлопа.

întocmai ca acelor oameni care îşi aşteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă imediat, atunci când va veni şi va bate la uşă.

37 Б лажени ония слуги, чиито господар ги намери будни, когато си дойде; истина ви казвам, че той ще се препаше, ще ги накара да седнат на трапезата и ще дойде да им прислужи.

Ferice de sclavii aceia pe care stăpânul, la venirea lui, îi va găsi veghind! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să se aşeze la masă şi se va apropia să le slujească!

38 И ако дойде на втора стража, или на трета стража, и ги намери така, блажени са ония слуги.

Fie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, fericiţi sunt aceia pe care-i va găsi astfel!

39 Н о това да знаете, че ако домакинът беше знаел в кой час щеше да дойде крадецът, бдял би и не би оставил да му подкопаят къщата.

Să ştiţi că, dacă stăpânul casei ar şti la ce oră vine hoţul, (ar veghea şi) n-ar lăsa să i se spargă casa.

40 Б ъдете, <прочее>, и вие готови; защото в час, когато< го> не мислите, Човешкият Син ще дойде.

Deci, fiţi pregătiţi şi voi, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă aşteptaţi!“ Sclavul credincios şi înţelept

41 Т огава Петър каза: Господи, само на нас ли казваш тая притча, или на всичките?

Petru L-a întrebat: – Doamne, pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toţi?

42 Г оспод каза: Кой е, прочее, онзи верен и благоразумен настойник, когото господарят му ще постави над домочадието си, да им дава на време определената храна?

Domnul a răspuns: – Cine este deci administratorul credincios şi înţelept pe care stăpânul îl va pune responsabil peste ceilalţi slujitori ai săi, ca să le dea partea de hrană la timp?

43 Б лажен онзи слуга, чиито господар, когато си дойде, го намери, че прави така.

Ferice de sclavul acela pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând aşa!

44 И стина ви казвам, че ще го постави над целия си имот.

Adevărat vă spun că îl va pune responsabil peste toate bunurile sale!

45 Н о ако онзи слуга рече в сърцето си: Господарят ми се забави, и почне да бие момчетата, и момичетата, да яде, да пие и да се опива,

Dar dacă sclavul acela îşi zice în inima lui: „Stăpânul meu întârzie să vină!“ şi începe să bată pe slujitori şi pe slujnice, să mănânce, să bea şi să se îmbete,

46 т о господарят на онзи слуга ще дойде в ден, когато той не го очаква и в час, който не знае, и, като го бие тежко, ще определи неговата участ с неверните.

stăpânul acelui sclav va veni într-o zi în care el nu se aşteaptă şi la o oră pe care nu o ştie. El îl va tăia în două şi-i va stabili partea la un loc cu necredincioşii.

47 И онзи слуга, като е знаел волята на Господаря си, но не е приготвил нито постъпил по волята му, ще бъде много бит.

Sclavul acela, care ştie voia stăpânului său şi nu se pregăteşte sau nu face potrivit cu voia acestuia, va fi bătut cu multe lovituri.

48 А онзи, който не е знаел и е сторил нещо, което заслужава бой, малко ще бъде бит. И от всеки, комуто много е дадено, много и ще се изисква; и комуто са много поверили, от него повече ще изискват.

Iar cel ce nu ştie, însă face lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu mai puţine lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult, iar cui i s-a încredinţat mult, i se va cere şi mai mult. Nu pacea, ci dezbinarea

49 О гън дойдох да хвърля на земята; и какво <повече> да искам, ако се е вече запалил?

Eu am venit să arunc foc pe pământ şi cât aş vrea ca focul să fi fost deja aprins!

50 Н о имам кръщение, с което трябва да се кръстя; и колко се утеснявам докле се извърши!

Am un botez cu care trebuie să fiu botezat şi cât de apăsat sunt până este îndeplinit!

51 М ислите ли, че съм дошъл да дам мир на земята? Не, казвам ви, но по-скоро раздяла.

Credeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Vă spun că nu, ci mai degrabă dezbinare.

52 З ащото от сега нататък петима в една къща ще бъдат разделени, трима против двама, и двама против трима.

Căci, de acum înainte, din cinci care vor fi într-o casă, trei vor fi dezbinaţi împotriva a doi şi doi împotriva a trei.

53 Щ е се разделят баща против син, и син против баща; майка против дъщеря и дъщеря против майка; свекърва против снаха си, и снаха против свекърва си.

Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului şi fiul împotriva tatălui, mama împotriva fiicei şi fiica împotriva mamei, soacra împotriva nurorii ei şi nora împotriva soacrei. Înţelegând vremurile

54 К азваше още на народа: Когато видите облак да се издига от запад, веднага казвате: Дъжд ще вали, и така става.

Apoi le-a mai zis mulţimilor: „Când vedeţi un nor ridicându-se la apus, ziceţi imediat: «Vine ploaia!» şi aşa se întâmplă.

55 И когато духа южен вятър казвате: Ще стане жега; и става.

Iar când vântul suflă din sud, ziceţi: «Va fi arşiţă!» şi aşa se întâmplă.

56 Л ицемери! лицето на земята и на небето знаете да разтълкувате, а това време как не знаете да разтълкувате?

Ipocriţilor! Înfăţişarea cerului şi a pământului ştiţi s-o deosebiţi, dar perioada aceasta cum de n-o deosebiţi?

57 А защо и от само себе си не съдите що е право?

Şi de ce nu judecaţi voi înşivă ce este drept?

58 З ащото, когато отиваш с противника си <да се явиш> пред управителя, постарай се по пътя да се отървеш от него, да не би да те завлече при съдията, и съдията <да> те предаде на служителя, и служителят <да> те хвърли в тъмница.

În timp ce te duci cu acuzatorul tău la magistrat, dă-ţi silinţa, pe drum, să te împaci cu el, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna ofiţerului, iar ofiţerul să te arunce în închisoare!

59 К азвам ти, никак няма да излезеш от там докле не изплатиш и най-последното петаче.

Îţi spun că nu vei ieşi de acolo până când nu vei fi plătit şi ultimul lepton!“