1 I n the mean time, when the many thousands of the multitude were gathered together, insomuch that they trod one upon another, he began to say unto his disciples first of all, Beware ye of the leaven of the Pharisees, which is hypocrisy.

Între timp, mulţimea s-a adunat cu miile, aşa că se călcau în picioare unii pe alţii. Isus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi: „Păziţi-vă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia!

2 B ut there is nothing covered up, that shall not be revealed; and hid, that shall not be known.

Nu este nimic acoperit care nu va fi descoperit şi nimic ascuns care nu va fi făcut cunoscut!

3 W herefore whatsoever ye have said in the darkness shall be heard in the light; and what ye have spoken in the ear in the inner chambers shall be proclaimed upon the housetops.

De aceea orice aţi spus la întuneric va fi auzit la lumină şi orice aţi şoptit la ureche, în odăiţe, va fi vestit de pe acoperişul caselor. Teamă de Dumnezeu, nu de oameni

4 A nd I say unto you my friends, Be not afraid of them that kill the body, and after that have no more that they can do.

Vă spun vouă, prietenilor Mei, să nu vă temeţi de cei ce omoară trupul, dar care, după aceea, nu mai pot face nimic!

5 B ut I will warn you whom ye shall fear: Fear him, who after he hath killed hath power to cast into hell; yea, I say unto you, Fear him.

Vă voi arăta însă de Cine să vă temeţi: temeţi-vă de Cel Care, după ce omoară, are autoritatea de a arunca în Gheenă! Da, vă spun, de Acela să vă temeţi!

6 A re not five sparrows sold for two pence? and not one of them is forgotten in the sight of God.

Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi assarioni ? Şi totuşi nici măcar una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu!

7 B ut the very hairs of your head are all numbered. Fear not: ye are of more value than many sparrows.

Cât despre voi, chiar şi firele de păr din cap, toate vă sunt numărate! Nu vă temeţi! Voi sunteţi mai valoroşi decât multe vrăbii!

8 A nd I say unto you, Every one who shall confess me before men, him shall the Son of man also confess before the angels of God:

Vă spun că pe oricine Mă va mărturisi în faţa oamenilor, îl va mărturisi şi Fiul Omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu.

9 b ut he that denieth me in the presence of men shall be denied in the presence of the angels of God.

Însă cel care se va lepăda de Mine în faţa oamenilor, va fi lepădat şi el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.

10 A nd every one who shall speak a word against the Son of man, it shall be forgiven him: but unto him that blasphemeth against the Holy Spirit it shall not be forgiven.

Şi oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cel care va blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat.

11 A nd when they bring you before the synagogues, and the rulers, and the authorities, be not anxious how or what ye shall answer, or what ye shall say:

Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a conducătorilor şi a autorităţilor, să nu vă îngrijoraţi cu privire la cum vă veţi apăra sau ce veţi spune,

12 f or the Holy Spirit shall teach you in that very hour what ye ought to say.

pentru că Duhul Sfânt vă va învăţa chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneţi.“ Pilda bogatului nesăbuit

13 A nd one out of the multitude said unto him, Teacher, bid my brother divide the inheritance with me.

Cineva din mulţime I-a zis: – Învăţătorule, spune-i fratelui meu să împartă moştenirea cu mine!

14 B ut he said unto him, Man, who made me a judge or a divider over you?

Dar Isus i-a răspuns: – Omule, cine M-a pus pe Mine judecător sau împărţitor între voi?!

15 A nd he said unto them, Take heed, and keep yourselves from all covetousness: for a man's life consisteth not in the abundance of the things which he possesseth.

Apoi le-a zis: „Fiţi atenţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie, căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiilor lui!“

16 A nd he spake a parable unto them, saying, The ground of a certain rich man brought forth plentifully:

Şi le-a spus o pildă: „Ogorul unui om bogat rodise din belşug.

17 a nd he reasoned within himself, saying, What shall I do, because I have not where to bestow my fruits?

El se gândea în sine însuşi şi zicea: «Ce să fac, pentru că nu mai am unde să-mi depozitez roadele?!»

18 A nd he said, This will I do: I will pull down my barns, and build greater; and there will I bestow all my grain and my goods.

Atunci a zis: «Iată ce voi face: îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari şi voi depozita acolo tot grâul şi toate bunurile mele.

19 A nd I will say to my soul, Soul, thou hast much goods laid up for many years; take thine ease, eat, drink, be merry.

Apoi voi zice sufletului meu: ‘Suflete, ai multe bunuri, adunate pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea şi bucură-te!’»

20 B ut God said unto him, Thou foolish one, this night is thy soul required of thee; and the things which thou hast prepared, whose shall they be?

Dar Dumnezeu i-a zis: «Nesăbuitule! Chiar în noaptea aceasta ţi se cere sufletul; şi lucrurile pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?!»

21 S o is he that layeth up treasure for himself, and is not rich toward God.

Aşa este cel care adună pentru sine, dar care nu este bogat faţă de Dumnezeu!“ Despre îngrijorări

22 A nd he said unto his disciples, Therefore I say unto you, Be not anxious for your life, what ye shall eat; nor yet for your body, what ye shall put on.

Apoi le-a zis ucenicilor Săi: „De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca, nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca!

23 F or the life is more than the food, and the body than the raiment.

Căci viaţa este mai mult decât mâncarea, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea.

24 C onsider the ravens, that they sow not, neither reap; which have no store-chamber nor barn; and God feedeth them: of how much more value are ye than the birds!

Uitaţi-vă cu atenţie la corbi: ei nici nu seamănă, nici nu seceră şi nu au nici cămară, nici hambar. Şi totuşi Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cât mai valoroşi sunteţi voi decât păsările!

25 A nd which of you by being anxious can add a cubit unto the measure of his life?

Şi apoi cine dintre voi, îngrijorându-se, poate să adauge măcar un cot la firul vieţii lui ?!

26 I f then ye are not able to do even that which is least, why are ye anxious concerning the rest?

Deci dacă nu puteţi face nici cel mai mic lucru, de ce vă mai îngrijoraţi de celelalte?!

27 C onsider the lilies, how they grow: they toil not, neither do they spin; yet I say unto you, Even Solomon in all his glory was not arrayed like one of these.

Uitaţi-vă cu atenţie cum cresc crinii: ei nici nu trudesc din greu, nici nu torc. Şi totuşi vă spun că nici chiar Solomon, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei!

28 B ut if God doth so clothe the grass in the field, which to-day is, and to-morrow is cast into the oven; how much more shall he clothe you, O ye of little faith?

Iar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puţin credincioşilor?!

29 A nd seek not ye what ye shall eat, and what ye shall drink, neither be ye of doubtful mind.

Nu căutaţi ce să mâncaţi şi ce să beţi, nici nu fiţi îngrijoraţi,

30 F or all these things do the nations of the world seek after: but your Father knoweth that ye have need of these things.

căci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută! Tatăl vostru ştie că aveţi nevoie de ele.

31 Y et seek ye his kingdom, and these things shall be added unto you.

Căutaţi în schimb Împărăţia Lui şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

32 F ear not, little flock; for it is your Father's good pleasure to give you the kingdom.

Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatălui vostru Îi face plăcere să vă dea Împărăţia!

33 S ell that which ye have, and give alms; make for yourselves purses which wax not old, a treasure in the heavens that faileth not, where no thief draweth near, neither moth destroyeth.

Vindeţi-vă bunurile şi daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie nici un hoţ şi unde n-o distruge nici o molie.

34 F or where your treasure is, there will your heart be also.

Căci acolo unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră! Îndemn la veghere

35 L et your loins be girded about, and your lamps burning;

Coapsele să vă fie încinse şi lămpile aprinse,

36 a nd be ye yourselves like unto men looking for their lord, when he shall return from the marriage feast; that, when he cometh and knocketh, they may straightway open unto him.

întocmai ca acelor oameni care îşi aşteaptă stăpânul să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă imediat, atunci când va veni şi va bate la uşă.

37 B lessed are those servants, whom the lord when he cometh shall find watching: verily I say unto you, that he shall gird himself, and make them sit down to meat, and shall come and serve them.

Ferice de sclavii aceia pe care stăpânul, la venirea lui, îi va găsi veghind! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să se aşeze la masă şi se va apropia să le slujească!

38 A nd if he shall come in the second watch, and if in the third, and find them so blessed are those servants.

Fie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, fericiţi sunt aceia pe care-i va găsi astfel!

39 B ut know this, that if the master of the house had known in what hour the thief was coming, he would have watched, and not have left his house to be broken through.

Să ştiţi că, dacă stăpânul casei ar şti la ce oră vine hoţul, (ar veghea şi) n-ar lăsa să i se spargă casa.

40 B e ye also ready: for in an hour that ye think not the Son of man cometh.

Deci, fiţi pregătiţi şi voi, pentru că Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă aşteptaţi!“ Sclavul credincios şi înţelept

41 A nd Peter said, Lord, speakest thou this parable unto us, or even unto all?

Petru L-a întrebat: – Doamne, pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toţi?

42 A nd the Lord said, Who then is the faithful and wise steward, whom his lord shall set over his household, to give them their portion of food in due season?

Domnul a răspuns: – Cine este deci administratorul credincios şi înţelept pe care stăpânul îl va pune responsabil peste ceilalţi slujitori ai săi, ca să le dea partea de hrană la timp?

43 B lessed is that servant, whom his lord when he cometh shall find so doing.

Ferice de sclavul acela pe care stăpânul, la venirea lui, îl va găsi făcând aşa!

44 O f a truth I say unto you, that he will set him over all that he hath.

Adevărat vă spun că îl va pune responsabil peste toate bunurile sale!

45 B ut if that servant shall say in his heart, My lord delayeth his coming; and shall begin to beat the menservants and the maidservants, and to eat and drink, and to be drunken;

Dar dacă sclavul acela îşi zice în inima lui: „Stăpânul meu întârzie să vină!“ şi începe să bată pe slujitori şi pe slujnice, să mănânce, să bea şi să se îmbete,

46 t he lord of that servant shall come in a day when he expecteth not, and in an hour when he knoweth not, and shall cut him asunder, and appoint his portion with the unfaithful.

stăpânul acelui sclav va veni într-o zi în care el nu se aşteaptă şi la o oră pe care nu o ştie. El îl va tăia în două şi-i va stabili partea la un loc cu necredincioşii.

47 A nd that servant, who knew his lord's will, and made not ready, nor did according to his will, shall be beaten with many stripes;

Sclavul acela, care ştie voia stăpânului său şi nu se pregăteşte sau nu face potrivit cu voia acestuia, va fi bătut cu multe lovituri.

48 b ut he that knew not, and did things worthy of stripes, shall be beaten with few stripes. And to whomsoever much is given, of him shall much be required: and to whom they commit much, of him will they ask the more.

Iar cel ce nu ştie, însă face lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu mai puţine lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult, iar cui i s-a încredinţat mult, i se va cere şi mai mult. Nu pacea, ci dezbinarea

49 I came to cast fire upon the earth; and what do I desire, if it is already kindled?

Eu am venit să arunc foc pe pământ şi cât aş vrea ca focul să fi fost deja aprins!

50 B ut I have a baptism to be baptized with; and how am I straitened till it be accomplished!

Am un botez cu care trebuie să fiu botezat şi cât de apăsat sunt până este îndeplinit!

51 T hink ye that I am come to give peace in the earth? I tell you, Nay; but rather division:

Credeţi că am venit să aduc pace pe pământ? Vă spun că nu, ci mai degrabă dezbinare.

52 f or there shall be from henceforth five in one house divided, three against two, and two against three.

Căci, de acum înainte, din cinci care vor fi într-o casă, trei vor fi dezbinaţi împotriva a doi şi doi împotriva a trei.

53 T hey shall be divided, father against son, and son against father; mother against daughter, and daughter against her mother; mother in law against her daughter in law, and daughter in law against her mother in law.

Tatăl va fi dezbinat împotriva fiului şi fiul împotriva tatălui, mama împotriva fiicei şi fiica împotriva mamei, soacra împotriva nurorii ei şi nora împotriva soacrei. Înţelegând vremurile

54 A nd he said to the multitudes also, When ye see a cloud rising in the west, straightway ye say, There cometh a shower; and so it cometh to pass.

Apoi le-a mai zis mulţimilor: „Când vedeţi un nor ridicându-se la apus, ziceţi imediat: «Vine ploaia!» şi aşa se întâmplă.

55 A nd when ye see a south wind blowing, ye say, There will be a scorching heat; and it cometh to pass.

Iar când vântul suflă din sud, ziceţi: «Va fi arşiţă!» şi aşa se întâmplă.

56 Y e hypocrites, ye know how to interpret the face of the earth and the heaven; but how is it that ye know not how to interpret this time?

Ipocriţilor! Înfăţişarea cerului şi a pământului ştiţi s-o deosebiţi, dar perioada aceasta cum de n-o deosebiţi?

57 A nd why even of yourselves judge ye not what is right?

Şi de ce nu judecaţi voi înşivă ce este drept?

58 F or as thou art going with thine adversary before the magistrate, on the way give diligence to be quit of him; lest haply he drag thee unto the judge, and the judge shall deliver thee to the officer, and the officer shall cast thee into prison.

În timp ce te duci cu acuzatorul tău la magistrat, dă-ţi silinţa, pe drum, să te împaci cu el, ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna ofiţerului, iar ofiţerul să te arunce în închisoare!

59 I say unto thee, Thou shalt by no means come out thence, till thou have paid the very last mite.

Îţi spun că nu vei ieşi de acolo până când nu vei fi plătit şi ultimul lepton!“