1 A fter he had ended all his sayings in the ears of the people, he entered into Capernaum.

După ce a terminat Isus de spus toate aceste cuvinte în auzul poporului, a intrat în Capernaum.

2 A nd a certain centurion's servant, who was dear unto him, was sick and at the point of death.

Un sclav al unui centurion, pe care acesta îl aprecia, era bolnav, aproape de moarte.

3 A nd when he heard concerning Jesus, he sent unto him elders of the Jews, asking him that he would come and save his servant.

Când centurionul a auzit despre Isus, i-a trimis la El pe nişte bătrâni ai iudeilor, ca să-I ceară să vină şi să-i vindece sclavul.

4 A nd they, when they came to Jesus, besought him earnestly, saying, He is worthy that thou shouldest do this for him;

Ei au venit la Isus şi L-au rugat stăruitor, spunând: „Este vrednic să-i îndeplineşti această cerere,

5 f or he loveth our nation, and himself built us our synagogue.

căci iubeşte neamul nostru şi el ne-a construit sinagoga!“

6 A nd Jesus went with them. And when he was now not far from the house, the centurion sent friends to him, saying unto him, Lord, trouble not thyself; for I am not worthy that thou shouldest come under my roof:

Isus a plecat împreună cu ei, dar n-ajunsese prea departe de casă când centurionul i-a trimis pe prietenii lui ca să-I spună: „Doamne, nu Te mai deranja, căci eu nu sunt vrednic să intri sub acoperişul Meu!

7 w herefore neither thought I myself worthy to come unto thee: but say the word, and my servant shall be healed.

De aceea nici nu m-am considerat vrednic să vin eu însumi la Tine! Ci spune un cuvânt pentru ca sclavul meu să poată fi vindecat!

8 F or I also am a man set under authority, having under myself soldiers: and I say to this one, Go, and he goeth; and to another, Come, and he cometh; and to my servant, Do this, and he doeth it.

Căci şi eu, la rândul meu, sunt un om pus sub autoritate şi am şi eu soldaţi în subordinea mea. Când spun unuia: «Du-te!», el se duce, iar când spun altuia: «Vino!», el vine. De asemenea, când spun sclavului meu: «Fă cutare lucru!», el îl face.“

9 A nd when Jesus heard these things, he marvelled at him, and turned and said unto the multitude that followed him, I say unto you, I have not found so great faith, no, not in Israel.

Isus s-a mirat de centurion când a auzit aceste lucruri şi S-a întors spre mulţimea care-L urma, zicând: „Vă spun că nici chiar în Israel n-am găsit o credinţă aşa de mare!“

10 A nd they that were sent, returning to the house, found the servant whole.

Când cei trimişi s-au întors acasă, l-au găsit pe sclav însănătoşit. Învierea fiului văduvei din Nain

11 A nd it came to pass soon afterwards, that he went to a city called Nain; and his disciples went with him, and a great multitude.

Curând după aceea, Isus S-a dus într-o cetate, numită Nain, iar ucenicii Lui şi o mare mulţime de oameni au mers cu El.

12 N ow when he drew near to the gate of the city, behold, there was carried out one that was dead, the only son of his mother, and she was a widow: and much people of the city was with her.

Când S-a apropiat de poarta cetăţii, tocmai era dus la mormânt un mort, singurul fiu al mamei lui, care era văduvă. O mulţime destul de mare de oameni din cetate erau împreună cu ea.

13 A nd when the Lord saw her, he had compassion on her, and said unto her, Weep not.

Când Domnul a văzut-o, I s-a făcut milă de ea şi i-a zis: „Nu plânge!“

14 A nd he came nigh and touched the bier: and the bearers stood still. And he said, Young man, I say unto thee, Arise.

Apoi S-a dus şi a atins sicriul, iar cei care-l duceau s-au oprit. Isus a zis: „Tinere, ţie îţi vorbesc: ridică-te!“

15 A nd he that was dead sat up, and began to speak. And he gave him to his mother.

Mortul s-a ridicat şi a început să vorbească, iar Isus l-a dat mamei sale.

16 A nd fear took hold on all: and they glorified God, saying, A great prophet is arisen among us: and, God hath visited his people.

Pe toţi i-a cuprins frica şi Îl slăveau pe Dumnezeu, zicând: „Un mare profet s-a ridicat între noi!“ şi „Dumnezeu a venit în ajutorul poporului Său!“

17 A nd this report went forth concerning him in the whole of Judaea, and all the region round about.

Vestea aceasta despre El s-a răspândit în toată Iudeea şi în toate împrejurimile. Isus şi Ioan Botezătorul

18 A nd the disciples of John told him of all these things.

Ucenicii lui Ioan l-au anunţat pe acesta despre toate aceste lucruri. Ioan i-a chemat pe doi dintre ucenicii săi

19 A nd John calling unto him two of his disciples sent them to the Lord, saying, Art thou he that cometh, or look we for another?

şi i-a trimis la Domnul ca să-L întrebe: „Tu eşti Cel Care urma să vină sau trebuie să aşteptăm pe altul?“

20 A nd when the men were come unto him, they said, John the Baptist hath sent us unto thee, saying, Art thou he that cometh, or look we for another?

Ei au venit deci la Isus şi I-au zis: – Ioan Botezătorul ne-a trimis la Tine să Te întrebăm: „Tu eşti Cel Care urma să vină sau trebuie să aşteptăm pe altul?“

21 I n that hour he cured many of diseases and plagues and evil spirits; and on many that were blind he bestowed sight.

Chiar în clipa aceea Isus i-a vindecat pe mulţi de boli, de chinuri şi de duhuri rele şi multor orbi le-a dăruit vederea.

22 A nd he answered and said unto them, Go and tell John the things which ye have seen and heard; the blind receive their sight, the lame walk, the lepers are cleansed, and the deaf hear, the dead are raised up, the poor have good tidings preached to them.

Isus le-a răspuns: – Duceţi-vă şi spuneţi-i lui Ioan ceea ce aţi văzut şi aţi auzit: orbii văd, şchiopii umblă, leproşii sunt curăţiţi, surzii aud, morţii sunt înviaţi, iar săracilor li se vesteşte Evanghelia.

23 A nd blessed is he, whosoever shall find no occasion of stumbling in me.

Fericit este cel care nu se poticneşte în Mine!

24 A nd when the messengers of John were departed, he began to say unto the multitudes concerning John, What went ye out into the wilderness to behold? a reed shaken with the wind?

După ce au plecat mesagerii lui Ioan, Isus a început să le vorbească mulţimilor despre Ioan: „Ce aţi ieşit să vedeţi în pustie? O trestie clătinată de vânt?

25 B ut what went ye out to see? a man clothed in soft raiment? Behold, they that are gorgeously apparelled, and live delicately, are in kings' courts.

Atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine fine? Iată că cei ce poartă haine deosebite şi trăiesc în lux sunt în palate!

26 B ut what went ye out to see? a prophet? Yea, I say unto you, and much more than a prophet.

Atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un profet? Vă spun că da, şi chiar mai mult decât un profet!

27 T his is he of whom it is written, Behold, I send my messenger before thy face, Who shall prepare thy way before thee.

Acesta este cel despre care a fost scris: «Iată, îl trimit înaintea feţei Tale pe solul Meu, care va pregăti calea înaintea Ta!»

28 I say unto you, Among them that are born of women there is none greater than John: yet he that is but little in the kingdom of God is greater than he.

Vă spun că, între cei născuţi din femei, nu este nici unul mai mare decât Ioan. Totuşi, cel mai mic în Împărăţia lui Dumnezeu este mai mare decât el.“

29 A nd all the people when they heard, and the publicans, justified God, being baptized with the baptism of John.

Tot poporul care L-a auzit, chiar şi colectorii de taxe, au recunoscut dreptatea lui Dumnezeu, fiindcă fuseseră botezaţi cu botezul lui Ioan.

30 B ut the Pharisees and the lawyers rejected for themselves the counsel of God, being not baptized of him.

Însă fariseii şi experţii Legii au respins planul lui Dumnezeu pentru ei înşişi, nelăsându-se botezaţi de el.

31 W hereunto then shall I liken the men of this generation, and to what are they like?

„Aşadar, cu cine îi voi asemăna pe oamenii acestei generaţii şi cu cine seamănă ei?

32 T hey are like unto children that sit in the marketplace, and call one to another; who say, We piped unto you, and ye did not dance; we wailed, and ye did not weep.

Ei sunt ca nişte copii care stau în piaţă şi strigă unii la alţii: «V-am cântat din fluier, dar n-aţi dansat; v-am cântat de jale, dar n-aţi bocit!»

33 F or John the Baptist is come eating no bread nor drinking wine; and ye say, He hath a demon.

Căci a venit Ioan Botezătorul, nici mâncând pâine, nici bând vin, iar voi ziceţi: «Are demon!»

34 T he Son of man is come eating and drinking; and ye say, Behold, a gluttonous man, and a winebibber, a friend of publicans and sinners!

A venit Fiul Omului mâncând şi bând, iar voi ziceţi: «Iată un om mâncăcios şi băutor de vin, un prieten al colectorilor de taxe şi al păcătoşilor!»

35 A nd wisdom is justified of all her children.

Totuşi, înţelepciunea este îndreptăţită prin toţi copiii ei.“ Femeia păcătoasă şi pilda cu cei doi datornici

36 A nd one of the Pharisees desired him that he would eat with him. And he entered into the Pharisee's house, and sat down to meat.

Unul dintre farisei L-a rugat pe Isus să mănânce cu el. Isus a intrat în casa fariseului şi S-a aşezat să mănânce.

37 A nd behold, a woman who was in the city, a sinner; and when she knew that he was sitting at meat in the Pharisee's house, she brought an alabaster cruse of ointment,

Şi iată că o femeie păcătoasă din cetate, aflând că El era la masă în casa fariseului, a adus un vas de alabastru plin cu parfum.

38 a nd standing behind at his feet, weeping, she began to wet his feet with her tears, and wiped them with the hair of her head, and kissed his feet, and anointed them with the ointment.

Stând în spate, la picioarele lui Isus, şi plângând, ea a început să-I stropească picioarele cu lacrimile ei şi să le şteargă cu părul ei; şi-I săruta picioarele şi I le ungea cu parfum.

39 N ow when the Pharisee that had bidden him saw it, he spake within himself, saying, This man, if he were a prophet, would have perceived who and what manner of woman this is that toucheth him, that she is a sinner.

Când a văzut acest lucru, fariseul care-L chemase la masă şi-a zis: „Dacă Acesta ar fi profet, ar şti cine şi ce fel de femeie este cea care-L atinge, ar şti că este o păcătoasă!“

40 A nd Jesus answering said unto him, Simon, I have somewhat to say unto thee. And he saith, Teacher, say on.

Isus i-a zis: – Simon, am ceva să-ţi spun! – Spune, Învăţătorule! a răspuns el.

41 A certain lender had two debtors: the one owed five hundred shillings, and the other fifty.

– Un anume cămătar avea doi datornici. Unul îi datora cinci sute de denari, iar celălalt, cincizeci.

42 W hen they had not wherewith to pay, he forgave them both. Which of them therefore will love him most?

Fiindcă n-aveau cu ce să plătească, i-a iertat pe amândoi. Prin urmare, care dintre ei îl va iubi mai mult?

43 S imon answered and said, He, I suppose, to whom he forgave the most. And he said unto him, Thou hast rightly judged.

Simon I-a răspuns: – Presupun că acela căruia i-a iertat mai mult! Isus i-a zis: – Ai judecat drept.

44 A nd turning to the woman, he said unto Simon, Seest thou this woman? I entered into thy house, thou gavest me no water for my feet: but she hath wetted my feet with her tears, and wiped them with her hair.

Apoi, întorcându-Se către femeie, i-a zis lui Simon: – Vezi femeia aceasta? Eu am intrat în casa ta şi tu nu Mi-ai dat apă pentru spălat picioarele, dar ea Mi-a stropit picioarele cu lacrimile ei şi Mi le-a şters cu părul ei.

45 T hou gavest me no kiss: but she, since the time I came in, hath not ceased to kiss my feet.

Tu nu Mi-ai dat sărutare, dar ea, de când am intrat, nu încetează să-Mi sărute picioarele.

46 M y head with oil thou didst not anoint: but she hath anointed my feet with ointment.

Tu nu Mi-ai uns capul cu untdelemn, dar ea Mi-a uns picioarele cu parfum.

47 W herefore I say unto thee, Her sins, which are many, are forgiven; for she loved much: but to whom little is forgiven, the same loveth little.

De aceea îţi spun că păcatele ei cele multe sunt iertate, căci a iubit mult. Dar cel căruia i se iartă puţin, iubeşte puţin.

48 A nd he said unto her, Thy sins are forgiven.

Apoi i-a zis femeii: „Păcatele îţi sunt iertate!“

49 A nd they that sat at meat with him began to say within themselves, Who is this that even forgiveth sins?

Cei ce mâncau la masă împreună cu El au început să-şi zică între ei: „Cine este Acesta Care iartă şi păcatele?!“

50 A nd he said unto the woman, Thy faith hath saved thee; go in peace.

Dar El i-a zis femeii: „Credinţa ta te-a mântuit. Du-te în pace!“