1 W isdom hath builded her house; She hath hewn out her seven pillars:

Înţelepciunea şi-a zidit casa, şi-a ridicat cei şapte stâlpi,

2 S he hath killed her beasts; She hath mingled her wine; She hath also furnished her table:

şi-a pregătit mâncarea, şi-a amestecat vinul şi şi-a întins masa.

3 S he hath sent forth her maidens; She crieth upon the highest places of the city:

Şi-a trimis slujitoarele şi anunţă de pe vârful înălţimilor oraşului:

4 W hoso is simple, let him turn in hither: As for him that is void of understanding, she saith to him,

„Cine este nesăbuit să vină aici!“ Iar celor fără minte le spune:

5 C ome, eat ye of my bread, And drink of the wine which I have mingled.

„Veniţi să mâncaţi din pâinea mea şi să beţi din vinul pe care l-am amestecat!

6 L eave off, ye simple ones, and live; And walk in the way of understanding.

Părăsiţi căile nesăbuite şi veţi trăi! Umblaţi pe calea priceperii!“

7 H e that correcteth a scoffer getteth to himself reviling; And he that reproveth a wicked man getteth himself a blot.

Cine încearcă să îndrepte un batjocoritor îşi atrage dispreţ, iar cine mustră pe cel rău se răneşte singur.

8 R eprove not a scoffer, lest he hate thee: Reprove a wise man, and he will love thee.

Nu mustra pe cel batjocoritor ca să nu te urască! Mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!

9 G ive instruction to a wise man, and he will be yet wiser: Teach a righteous man, and he will increase in learning.

Îndrumă-l pe cel înţelept, şi el va fi şi mai înţelept! Învaţă-l pe cel drept, şi el va adăuga la învăţătura lui.

10 T he fear of Jehovah is the beginning of wisdom; And the knowledge of the Holy One is understanding.

„Frica de Domnul este începutul înţelepciunii, şi cunoaşterea Celui Sfânt este pricepere.

11 F or by me thy days shall be multiplied, And the years of thy life shall be increased.

Prin mine ţi se vor înmulţi zilele şi îţi vor spori anii vieţii.

12 I f thou art wise, thou art wise for thyself; And if thou scoffest, thou alone shalt bear it.

Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.“

13 T he foolish woman is clamorous; She is simple, and knoweth nothing.

Femeia „Prostie“ este gălăgioasă, nesăbuită şi nu ştie nimic.

14 A nd she sitteth at the door of her house, On a seat in the high places of the city,

Ea stă la uşa casei ei, pe un scaun, chiar în locul cel mai înalt al cetăţii,

15 T o call to them that pass by, Who go right on their ways:

ca să-i anunţe pe trecătorii care merg drept pe calea lor:

16 W hoso is simple, let him turn in hither; And as for him that is void of understanding, she saith to him,

„Cine este nesăbuit să vină aici!“ Iar celui fără minte îi spune:

17 S tolen waters are sweet, And bread eaten in secret is pleasant.

„Apele furate sunt dulci, iar pâinea luată pe ascuns este delicioasă!“

18 B ut he knoweth not that the dead are there; That her guests are in the depths of Sheol.

Dar acela nu ştie că acolo sunt morţii şi că oaspeţii ei sunt în adâncimile Locuinţei Morţilor.