1 T hen sang Deborah and Barak the son of Abinoam on that day, saying,

În ziua aceea Debora şi Barak, fiul lui Abinoam, au cântat această cântare:

2 F or that the leaders took the lead in Israel, For that the people offered themselves willingly, Bless ye Jehovah.

„Când căpeteniile s-au pus în fruntea lui Israel, poporul s-a arătat gata de luptă! Binecuvântaţi pe Domnul!

3 H ear, O ye kings; give ear, O ye princes; I, even I, will sing unto Jehovah; I will sing praise to Jehovah, the God of Israel.

Ascultaţi, regi! Luaţi aminte, domnitori! Eu, da eu, voi cânta Domnului, voi cânta spre lauda Domnului, Dumnezeul lui Israel:

4 J ehovah, when thou wentest forth out of Seir, When thou marchedst out of the field of Edom, The earth trembled, the heavens also dropped, Yea, the clouds dropped water.

Doamne, când ai ieşit din Seir, când ai mărşăluit din ţinutul Edomului, pământul s-a cutremurat, cerurile s-au clătinat şi norii au turnat ape!

5 T he mountains quaked at the presence of Jehovah, Even yon Sinai at the presence of Jehovah, the God of Israel.

Munţii s-au zdruncinat înaintea Domnului, Sinaiul acesta s-a clătinat în faţa Domnului!

6 I n the days of Shamgar the son of Anath, In the days of Jael, the highways were unoccupied, And the travellers walked through byways.

Pe vremea lui Şamgar, fiul lui Anat, şi pe vremea Iaelei, drumurile erau părăsite, şi drumeţii călătoreau pe căi ocolite!

7 T he rulers ceased in Israel, they ceased, Until that I Deborah arose, That I arose a mother in Israel.

Încetase viaţa din satele lui Israel, se sfârşise, până când m-am ridicat eu, Debora, m-am ridicat ca o mamă în Israel!

8 T hey chose new gods; Then was war in the gates: Was there a shield or spear seen Among forty thousand in Israel?

Când Israel şi-a ales alţi dumnezei, războiul a fost la porţi, dar nu se vedea nici scut şi nici suliţă la patruzeci de mii în Israel!

9 M y heart is toward the governors of Israel, That offered themselves willingly among the people: Bless ye Jehovah.

Inima mea este alături de căpeteniile lui Israel, care s-au arătat gata de luptă în popor! Binecuvântaţi pe Domnul!

10 T ell of it, ye that ride on white asses, Ye that sit on rich carpets, And ye that walk by the way.

Voi, care încălecaţi pe măgăriţe albe, voi, care staţi pe covoare, voi, care umblaţi pe drum, ascultaţi! Ascultaţi

11 F ar from the noise of archers, in the places of drawing water, There shall they rehearse the righteous acts of Jehovah, Even the righteous acts of his rule in Israel. Then the people of Jehovah went down to the gates.

vocea cântăreţilor de lângă izvoare, acolo ei pomenesc isprăvile Domnului, isprăvile vitejilor Lui în Israel! Atunci poporul Domnului s-a coborât la porţi.

12 A wake, awake, Deborah; Awake, awake, utter a song: Arise, Barak, and lead away thy captives, thou son of Abinoam.

Trezeşte-te, trezeşte-te, Debora! Trezeşte-te, trezeşte-te şi cântă o cântare! Ridică-te, Barak, fiu al lui Abinoam, du-ţi în captivitate prizonierii!

13 T hen came down a remnant of the nobles and the people; Jehovah came down for me against the mighty.

Atunci, cei ce au rămas s-au dus la nobili, poporul Domnului a venit la mine cu cei tari.

14 O ut of Ephraim came down they whose root is in Amalek; After thee, Benjamin, among thy peoples; Out of Machir came down governors, And out of Zebulun they that handle the marshal's staff.

Unii au venit din Efraim – din locul unde odinioară trăia Amalek; te urma Beniamin cu locuitorii lui; din Machir s-au coborât conducătorii şi din Zabulon, cei care ţin sceptrul cârmuirii.

15 A nd the princes of Issachar were with Deborah; As was Issachar, so was Barak; Into the valley they rushed forth at his feet. By the watercourses of Reuben There were great resolves of heart.

Cârmuitorii lui Isahar au fost alături de Debora, şi Isahar l-a însoţit pe Barak, grăbindu-se după el în vale. În ţinuturile lui Ruben însă s-a ţinut mare sfat!

16 W hy sattest thou among the sheepfolds, To hear the pipings for the flocks? At the watercourses of Reuben There were great searchings of heart.

De ce ai rămas printre staule ca să asculţi behăitul turmelor? În ţinuturile lui Ruben mare a fost sfatul!

17 G ilead abode beyond the Jordan: And Dan, why did he remain in ships? Asher sat still at the haven of the sea, And abode by his creeks.

Ghilad a rămas de cealaltă parte a Iordanului; şi Dan, de ce a rămas nepăsător la corăbii? Aşer a rămas pe ţărmul mării şi s-a odihnit pe limanurile lui.

18 Z ebulun was a people that jeoparded their lives unto the death, And Naphtali, upon the high places of the field.

Zabulon este un popor care şi-a riscat viaţa până la moarte; Neftali la fel, pe dealurile ţării.

19 T he kings came and fought; Then fought the kings of Canaan. In Taanach by the waters of Megiddo: They took no gain of money.

Regii au venit şi s-au luptat. Regii Canaanului s-au luptat atunci la Taanah, lângă apele Meghido. N-au luat nici un câştig, nici măcar un pic de argint.

20 F rom heaven fought the stars, From their courses they fought against Sisera.

Stelele din ceruri s-au luptat, s-au luptat din cărările lor cu Sisera.

21 T he river Kishon swept them away, That ancient river, the river Kishon. O my soul, march on with strength.

Uedul Chişon i-a luat, vechiul ued, uedul Chişon. Mărşăluieşte, suflete al meu! Fii tare!

22 T hen did the horsehoofs stamp By reason of the prancings, the prancings of their strong ones.

Atunci copitele cailor au izbit pământul; armăsarii au alergat în galop, în galopul lor răsunător.

23 C urse ye Meroz, said the angel of Jehovah. Curse ye bitterly the inhabitants thereof, Because they came not to the help of Jehovah, To the help of Jehovah against the mighty.

«Blestemaţi pe Meroza!», a zis Îngerul Domnului. Să blestemaţi amarnic pe locuitorii ei, căci nu au venit în ajutorul Domnului, în ajutorul Domnului, împotriva celor puternici.

24 B lessed above women shall Jael be, The wife of Heber the Kenite; Blessed shall she be above women in the tent.

Cea mai binecuvântată femeie este Iael, soţia chenitului Heber, cea mai binecuvântată dintre femeile ce locuiesc în corturi.

25 H e asked water, and she gave him milk; She brought him butter in a lordly dish.

El i-a cerut apă, dar ea i-a dat lapte; într-o cupă maiestuoasă ea i-a adus iaurt.

26 S he put her hand to the tent-pin, And her right hand to the workmen's hammer; And with the hammer she smote Sisera, she smote through his head; Yea, she pierced and struck through his temples.

Apoi mâna şi-a întins-o spre ţăruş, şi dreapta ei spre ciocanul lucrătorului; l-a lovit pe Sisera, i-a sfărâmat capul, l-a zdrobit şi i-a străpuns tâmpla.

27 A t her feet he bowed, he fell, he lay; At her feet he bowed, he fell; Where he bowed, there he fell down dead.

El a căzut şi s-a ghemuit, la picioarele ei s-a plecat adânc, a căzut şi s-a ghemuit; în locul în care s-a ghemuit, acolo a căzut ucis!

28 T hrough the window she looked forth, and cried, The mother of Sisera cried through the lattice, Why is his chariot so long in coming? Why tarry the wheels of his chariots?

Pe fereastră, printre zăbrele, mama lui Sisera se uita şi bocea: «De ce întârzie carele lui să vină? De ce rămâne în urmă zgomotul carelor lui?»

29 H er wise ladies answered her, Yea, she returned answer to herself,

Prinţesele ei înţelepte îi răspund şi ea îşi răspunde singură:

30 H ave they not found, have they not divided the spoil? A damsel, two damsels to every man; To Sisera a spoil of dyed garments, A spoil of dyed garments embroidered, Of dyed garments embroidered on both sides, on the necks of the spoil?

«Oare nu îşi caută şi îşi împart ei prada? O femeie, două femei de fiecare bărbat; pradă de stofă colorată pentru Sisera, pradă de stofă colorată, brodată, câte două stofe colorate, brodate, ca pradă, pentru gâtul meu.»

31 S o let all thine enemies perish, O Jehovah: But let them that love him be as the sun when he goeth forth in his might. And the land had rest forty years.

Aşa să piară toţi duşmanii Tăi, Doamne! Dar cei ce-L iubesc să ajungă ca soarele la amiază!“ Apoi în ţară a fost pace timp de patruzeci de ani.