1 T hen Deborah and Barak the son of Abinoam sang on that day, saying:

În ziua aceea Debora şi Barak, fiul lui Abinoam, au cântat această cântare:

2 “ When leaders lead in Israel, When the people willingly offer themselves, Bless the Lord!

„Când căpeteniile s-au pus în fruntea lui Israel, poporul s-a arătat gata de luptă! Binecuvântaţi pe Domnul!

3 “ Hear, O kings! Give ear, O princes! I, even I, will sing to the Lord; I will sing praise to the Lord God of Israel.

Ascultaţi, regi! Luaţi aminte, domnitori! Eu, da eu, voi cânta Domnului, voi cânta spre lauda Domnului, Dumnezeul lui Israel:

4 “ Lord, when You went out from Seir, When You marched from the field of Edom, The earth trembled and the heavens poured, The clouds also poured water;

Doamne, când ai ieşit din Seir, când ai mărşăluit din ţinutul Edomului, pământul s-a cutremurat, cerurile s-au clătinat şi norii au turnat ape!

5 T he mountains gushed before the Lord, This Sinai, before the Lord God of Israel.

Munţii s-au zdruncinat înaintea Domnului, Sinaiul acesta s-a clătinat în faţa Domnului!

6 “ In the days of Shamgar, son of Anath, In the days of Jael, The highways were deserted, And the travelers walked along the byways.

Pe vremea lui Şamgar, fiul lui Anat, şi pe vremea Iaelei, drumurile erau părăsite, şi drumeţii călătoreau pe căi ocolite!

7 V illage life ceased, it ceased in Israel, Until I, Deborah, arose, Arose a mother in Israel.

Încetase viaţa din satele lui Israel, se sfârşise, până când m-am ridicat eu, Debora, m-am ridicat ca o mamă în Israel!

8 T hey chose new gods; Then there was war in the gates; Not a shield or spear was seen among forty thousand in Israel.

Când Israel şi-a ales alţi dumnezei, războiul a fost la porţi, dar nu se vedea nici scut şi nici suliţă la patruzeci de mii în Israel!

9 M y heart is with the rulers of Israel Who offered themselves willingly with the people. Bless the Lord!

Inima mea este alături de căpeteniile lui Israel, care s-au arătat gata de luptă în popor! Binecuvântaţi pe Domnul!

10 “ Speak, you who ride on white donkeys, Who sit in judges’ attire, And who walk along the road.

Voi, care încălecaţi pe măgăriţe albe, voi, care staţi pe covoare, voi, care umblaţi pe drum, ascultaţi! Ascultaţi

11 F ar from the noise of the archers, among the watering places, There they shall recount the righteous acts of the Lord, The righteous acts for His villagers in Israel; Then the people of the Lord shall go down to the gates.

vocea cântăreţilor de lângă izvoare, acolo ei pomenesc isprăvile Domnului, isprăvile vitejilor Lui în Israel! Atunci poporul Domnului s-a coborât la porţi.

12 “ Awake, awake, Deborah! Awake, awake, sing a song! Arise, Barak, and lead your captives away, O son of Abinoam!

Trezeşte-te, trezeşte-te, Debora! Trezeşte-te, trezeşte-te şi cântă o cântare! Ridică-te, Barak, fiu al lui Abinoam, du-ţi în captivitate prizonierii!

13 “ Then the survivors came down, the people against the nobles; The Lord came down for me against the mighty.

Atunci, cei ce au rămas s-au dus la nobili, poporul Domnului a venit la mine cu cei tari.

14 F rom Ephraim were those whose roots were in Amalek. After you, Benjamin, with your peoples, From Machir rulers came down, And from Zebulun those who bear the recruiter’s staff.

Unii au venit din Efraim – din locul unde odinioară trăia Amalek; te urma Beniamin cu locuitorii lui; din Machir s-au coborât conducătorii şi din Zabulon, cei care ţin sceptrul cârmuirii.

15 A nd the princes of Issachar were with Deborah; As Issachar, so was Barak Sent into the valley under his command; Among the divisions of Reuben There were great resolves of heart.

Cârmuitorii lui Isahar au fost alături de Debora, şi Isahar l-a însoţit pe Barak, grăbindu-se după el în vale. În ţinuturile lui Ruben însă s-a ţinut mare sfat!

16 W hy did you sit among the sheepfolds, To hear the pipings for the flocks? The divisions of Reuben have great searchings of heart.

De ce ai rămas printre staule ca să asculţi behăitul turmelor? În ţinuturile lui Ruben mare a fost sfatul!

17 G ilead stayed beyond the Jordan, And why did Dan remain on ships? Asher continued at the seashore, And stayed by his inlets.

Ghilad a rămas de cealaltă parte a Iordanului; şi Dan, de ce a rămas nepăsător la corăbii? Aşer a rămas pe ţărmul mării şi s-a odihnit pe limanurile lui.

18 Z ebulun is a people who jeopardized their lives to the point of death, Naphtali also, on the heights of the battlefield.

Zabulon este un popor care şi-a riscat viaţa până la moarte; Neftali la fel, pe dealurile ţării.

19 “ The kings came and fought, Then the kings of Canaan fought In Taanach, by the waters of Megiddo; They took no spoils of silver.

Regii au venit şi s-au luptat. Regii Canaanului s-au luptat atunci la Taanah, lângă apele Meghido. N-au luat nici un câştig, nici măcar un pic de argint.

20 T hey fought from the heavens; The stars from their courses fought against Sisera.

Stelele din ceruri s-au luptat, s-au luptat din cărările lor cu Sisera.

21 T he torrent of Kishon swept them away, That ancient torrent, the torrent of Kishon. O my soul, march on in strength!

Uedul Chişon i-a luat, vechiul ued, uedul Chişon. Mărşăluieşte, suflete al meu! Fii tare!

22 T hen the horses’ hooves pounded, The galloping, galloping of his steeds.

Atunci copitele cailor au izbit pământul; armăsarii au alergat în galop, în galopul lor răsunător.

23 ‘ Curse Meroz,’ said the angel of the Lord, ‘Curse its inhabitants bitterly, Because they did not come to the help of the Lord, To the help of the Lord against the mighty.’

«Blestemaţi pe Meroza!», a zis Îngerul Domnului. Să blestemaţi amarnic pe locuitorii ei, căci nu au venit în ajutorul Domnului, în ajutorul Domnului, împotriva celor puternici.

24 “ Most blessed among women is Jael, The wife of Heber the Kenite; Blessed is she among women in tents.

Cea mai binecuvântată femeie este Iael, soţia chenitului Heber, cea mai binecuvântată dintre femeile ce locuiesc în corturi.

25 H e asked for water, she gave milk; She brought out cream in a lordly bowl.

El i-a cerut apă, dar ea i-a dat lapte; într-o cupă maiestuoasă ea i-a adus iaurt.

26 S he stretched her hand to the tent peg, Her right hand to the workmen’s hammer; She pounded Sisera, she pierced his head, She split and struck through his temple.

Apoi mâna şi-a întins-o spre ţăruş, şi dreapta ei spre ciocanul lucrătorului; l-a lovit pe Sisera, i-a sfărâmat capul, l-a zdrobit şi i-a străpuns tâmpla.

27 A t her feet he sank, he fell, he lay still; At her feet he sank, he fell; Where he sank, there he fell dead.

El a căzut şi s-a ghemuit, la picioarele ei s-a plecat adânc, a căzut şi s-a ghemuit; în locul în care s-a ghemuit, acolo a căzut ucis!

28 “ The mother of Sisera looked through the window, And cried out through the lattice, ‘Why is his chariot so long in coming? Why tarries the clatter of his chariots?’

Pe fereastră, printre zăbrele, mama lui Sisera se uita şi bocea: «De ce întârzie carele lui să vină? De ce rămâne în urmă zgomotul carelor lui?»

29 H er wisest ladies answered her, Yes, she answered herself,

Prinţesele ei înţelepte îi răspund şi ea îşi răspunde singură:

30 ‘ Are they not finding and dividing the spoil: To every man a girl or two; For Sisera, plunder of dyed garments, Plunder of garments embroidered and dyed, Two pieces of dyed embroidery for the neck of the looter?’

«Oare nu îşi caută şi îşi împart ei prada? O femeie, două femei de fiecare bărbat; pradă de stofă colorată pentru Sisera, pradă de stofă colorată, brodată, câte două stofe colorate, brodate, ca pradă, pentru gâtul meu.»

31 “ Thus let all Your enemies perish, O Lord! But let those who love Him be like the sun When it comes out in full strength.” So the land had rest for forty years.

Aşa să piară toţi duşmanii Tăi, Doamne! Dar cei ce-L iubesc să ajungă ca soarele la amiază!“ Apoi în ţară a fost pace timp de patruzeci de ani.