1 R emember, O Lord, what has come upon us; Look, and behold our reproach!

Adu-Ţi aminte, Doamne, de ce ni s-a întâmplat! Uită-te şi vezi ruşinea noastră!

2 O ur inheritance has been turned over to aliens, And our houses to foreigners.

Moştenirea noastră s-a dus la necunoscuţi, iar casele noastre – la străini.

3 W e have become orphans and waifs, Our mothers are like widows.

Am ajuns orfani de tată, iar mamele noastre sunt ca nişte văduve.

4 W e pay for the water we drink, And our wood comes at a price.

Apa noastră o bem pe bani, iar lemnele noastre trebuie să le cumpărăm.

5 T hey pursue at our heels; We labor and have no rest.

Prigonitorii noştri sunt pe urmele noastre. Suntem obosiţi, dar nu suntem lăsaţi să ne odihnim.

6 W e have given our hand to the Egyptians And the Assyrians, to be satisfied with bread.

Ne-am aliat cu Egiptul şi cu Asiria, ca să ne săturăm cu pâine.

7 O ur fathers sinned and are no more, But we bear their iniquities.

Părinţii noştri au păcătuit şi nu mai sunt, iar noi purtăm pedeapsa lor.

8 S ervants rule over us; There is none to deliver us from their hand.

Sclavii stăpânesc peste noi şi nimeni nu ne eliberează din mâna lor.

9 W e get our bread at the risk of our lives, Because of the sword in the wilderness.

Ne câştigăm pâinea riscându-ne viaţa din cauza sabiei din pustie.

10 O ur skin is hot as an oven, Because of the fever of famine.

Ne arde pielea ca un cuptor de febra pricinuită de foame.

11 T hey ravished the women in Zion, The maidens in the cities of Judah.

Au necinstit pe femei în Sion, pe fecioare – în cetăţile lui Iuda.

12 P rinces were hung up by their hands, And elders were not respected.

Prinţii au fost spânzuraţi de mâinile lor, iar bătrânilor nu li s-a dat cinste.

13 Y oung men ground at the millstones; Boys staggered under loads of wood.

Tinerii trudesc la piatra de moară, iar copiii cad sub poverile de lemne.

14 T he elders have ceased gathering at the gate, And the young men from their music.

Bătrânii nu mai vin la poarta cetăţii, iar tinerii au încetat să mai cânte.

15 T he joy of our heart has ceased; Our dance has turned into mourning.

S-a dus bucuria din inimile noastre, iar dansul nostru s-a prefăcut în jale.

16 T he crown has fallen from our head. Woe to us, for we have sinned!

A căzut coroana de pe capul nostru. Vai de noi, căci am păcătuit!

17 B ecause of this our heart is faint; Because of these things our eyes grow dim;

Iată de ce ne leşină inima, iată de ce ni s-au întunecat ochii:

18 B ecause of Mount Zion which is desolate, With foxes walking about on it.

muntele Sion a ajuns pustiit şi pe el se plimbă şacalii.

19 Y ou, O Lord, remain forever; Your throne from generation to generation.

Doamne, Tu împărăţeşti veşnic. Tronul Tău dăinuie din generaţie în generaţie.

20 W hy do You forget us forever, And forsake us for so long a time?

De ce să ne uiţi pentru totdeauna? De ce să ne părăseşti pentru mult timp?

21 T urn us back to You, O Lord, and we will be restored; Renew our days as of old,

Întoarce-ne la Tine, Doamne, ca astfel să ne întoarcem! Dă-ne iarăşi zile ca cele din trecut!

22 U nless You have utterly rejected us, And are very angry with us!

Să ne fi respins Tu oare de tot şi să te fi mâniat Tu pe noi peste măsură?!