1 N ow when he had finished speaking to Saul, the soul of Jonathan was knit to the soul of David, and Jonathan loved him as his own soul.

După ce David a terminat de vorbit cu Saul, sufletul lui Ionatan s-a ataşat de sufletul lui David şi l-a iubit ca pe sine însuşi.

2 S aul took him that day, and would not let him go home to his father’s house anymore.

Din acea zi Saul l-a ţinut pe David la el şi nu l-a mai lăsat să se întoarcă acasă.

3 T hen Jonathan and David made a covenant, because he loved him as his own soul.

Ionatan a încheiat un legământ cu David pentru că îl iubea ca pe sine însuşi.

4 A nd Jonathan took off the robe that was on him and gave it to David, with his armor, even to his sword and his bow and his belt.

El şi-a scos mantaua pe care o purta şi i-a dăruit-o lui David; i-a dat, de asemenea, îmbrăcămintea sa de război şi chiar sabia, arcul şi cingătoarea sa.

5 S o David went out wherever Saul sent him, and behaved wisely. And Saul set him over the men of war, and he was accepted in the sight of all the people and also in the sight of Saul’s servants.

Oriunde îl trimitea Saul, David se ducea şi avea izbândă. De aceea Saul l-a pus în fruntea ostaşilor, lucru ce a fost bine văzut de întregul popor şi chiar şi de slujitorii lui Saul.

6 N ow it had happened as they were coming home, when David was returning from the slaughter of the Philistine, that the women had come out of all the cities of Israel, singing and dancing, to meet King Saul, with tambourines, with joy, and with musical instruments.

În timp ce oştirea se întorcea acasă, după ce David l-a ucis pe filistean, femeile din toate cetăţile lui Israel au ieşit în întâmpinarea regelui Saul. Ele cântau cântece de bucurie şi dansau în sunetul tamburinelor şi al lăutelor.

7 S o the women sang as they danced, and said: “Saul has slain his thousands, And David his ten thousands.”

Femeile cântau în veselia lor, spunând: „Saul a ucis miile lui, iar David zecile lui de mii.“

8 T hen Saul was very angry, and the saying displeased him; and he said, “They have ascribed to David ten thousands, and to me they have ascribed only thousands. Now what more can he have but the kingdom?”

Lui Saul nu i-au plăcut aceste cuvinte şi s-a înfuriat foarte tare, spunând: „I-au dat lui David zecile de mii, iar mie doar miile. Acum nu-i mai lipseşte decât regatul.“

9 S o Saul eyed David from that day forward.

Începând din acea zi, Saul a început să-l privească cu ochi răi pe David.

10 A nd it happened on the next day that the distressing spirit from God came upon Saul, and he prophesied inside the house. So David played music with his hand, as at other times; but there was a spear in Saul’s hand.

În ziua următoare, duhul cel rău trimis de Dumnezeu a venit cu putere peste Saul, care profeţea înăuntrul casei sale. David cânta la liră aşa cum făcea în fiecare zi, iar Saul avea în mână o suliţă.

11 A nd Saul cast the spear, for he said, “I will pin David to the wall!” But David escaped his presence twice.

Saul a aruncat suliţa, gândindu-se: „Îl voi ţintui pe David de zid.“ Însă David s-a ferit de el de două ori.

12 N ow Saul was afraid of David, because the Lord was with him, but had departed from Saul.

Lui Saul i-a fost teamă de David pentru că Domnul era cu acesta, iar pe el îl părăsise.

13 T herefore Saul removed him from his presence, and made him his captain over a thousand; and he went out and came in before the people.

De aceea l-a îndepărtat de lângă el şi l-a pus căpetenie peste o mie de oameni. David conducea trupele în războaie

14 A nd David behaved wisely in all his ways, and the Lord was with him.

şi în tot ceea ce făcea avea izbândă pentru că Domnul era cu el.

15 T herefore, when Saul saw that he behaved very wisely, he was afraid of him.

Saul, văzând că David izbândea întotdeauna, se temea de el,

16 B ut all Israel and Judah loved David, because he went out and came in before them. David Marries Michal

însă întreg Israelul şi Iuda îl iubeau pe David pentru că acesta îi conducea în războaie.

17 T hen Saul said to David, “Here is my older daughter Merab; I will give her to you as a wife. Only be valiant for me, and fight the Lord ’s battles.” For Saul thought, “Let my hand not be against him, but let the hand of the Philistines be against him.”

Atunci Saul i-a zis lui David: – Îţi voi da de soţie pe Merab, fiica mea cea mare, cu condiţia să mă slujeşti cu vitejie şi să porţi războaiele Domnului. Saul însă se gândea: „Să nu piară lovit de mâna mea, ci de mâna filistenilor.“

18 S o David said to Saul, “Who am I, and what is my life or my father’s family in Israel, that I should be son-in-law to the king?”

David i-a răspuns: – Cine sunt eu şi cine este familia mea sau neamul meu în Israel pentru a fi ginerele regelui?

19 B ut it happened at the time when Merab, Saul’s daughter, should have been given to David, that she was given to Adriel the Meholathite as a wife.

Însă atunci când a sosit timpul ca Merab, fiica lui Saul, să-i fie dată lui David de soţie, ea a fost dată lui Adriel din Mehola. David, ginerele lui Saul

20 N ow Michal, Saul’s daughter, loved David. And they told Saul, and the thing pleased him.

Mihal, o altă fiică a lui Saul, îl iubea pe David. I s-a spus lui Saul acest lucru, fapt care i-a plăcut.

21 S o Saul said, “I will give her to him, that she may be a snare to him, and that the hand of the Philistines may be against him.” Therefore Saul said to David a second time, “You shall be my son-in-law today.”

Atunci Saul şi-a zis: „I-o voi da ca să-i fie o cursă şi astfel mâna filistenilor va fi împotriva lui.“ I-a spus lui David pentru a doua oară: – Astăzi vei fi ginerele meu!

22 A nd Saul commanded his servants, “Communicate with David secretly, and say, ‘Look, the king has delight in you, and all his servants love you. Now therefore, become the king’s son-in-law.’”

Apoi le-a zis slujitorilor săi: – Vorbiţi-i lui David în taină şi spuneţi-i: „Regelui îi place de tine şi toţi slujitorii săi te iubesc. Acceptă, aşadar, să fii ginerele regelui.“

23 S o Saul’s servants spoke those words in the hearing of David. And David said, “Does it seem to you a light thing to be a king’s son-in-law, seeing I am a poor and lightly esteemed man?”

Slujitorii lui Saul i-au spus aceste cuvinte lui David, iar acesta a răspuns: – Credeţi că este un lucru neînsemnat să fii ginerele regelui? Eu sunt un om sărac şi de puţină însemnătate.

24 A nd the servants of Saul told him, saying, “In this manner David spoke.”

Când slujitorii i-au spus lui Saul ce răspunsese David,

25 T hen Saul said, “Thus you shall say to David: ‘The king does not desire any dowry but one hundred foreskins of the Philistines, to take vengeance on the king’s enemies.’” But Saul thought to make David fall by the hand of the Philistines.

acesta le-a zis: „Aşa să-i vorbiţi lui David: «Regele nu doreşte alt preţ pentru mireasă, decât o sută de prepuţuri de-ale filistenilor, astfel încât regele să fie răzbunat pe duşmanii lui.»“ Saul însă dorea să-l facă pe David să cadă în mâinile filistenilor.

26 S o when his servants told David these words, it pleased David well to become the king’s son-in-law. Now the days had not expired;

Slujitorii lui Saul i-au spus aceste cuvinte lui David, iar lui i-a plăcut ideea de a fi ginerele regelui. Înainte să se împlinească vremea hotărâtă,

27 t herefore David arose and went, he and his men, and killed two hundred men of the Philistines. And David brought their foreskins, and they gave them in full count to the king, that he might become the king’s son-in-law. Then Saul gave him Michal his daughter as a wife.

David a plecat împreună cu oamenii săi şi a ucis două sute de filisteni. Le-a adus prepuţurile şi le-a dat în număr întreg regelui pentru a putea deveni ginerele lui. Atunci Saul i-a dat-o de soţie pe fiica sa Mihal.

28 T hus Saul saw and knew that the Lord was with David, and that Michal, Saul’s daughter, loved him;

Când Saul a văzut şi a înţeles că Domnul era cu David şi că Mihal, fiica lui, îl iubea,

29 a nd Saul was still more afraid of David. So Saul became David’s enemy continually.

s-a temut şi mai tare de David şi i-a fost duşman tot restul vieţii sale.

30 T hen the princes of the Philistines went out to war. And so it was, whenever they went out, that David behaved more wisely than all the servants of Saul, so that his name became highly esteemed.

Domnitorii filisteni ieşeau la război şi, ori de câte ori ieşeau, David avea mai multă izbândă decât toţi slujitorii lui Saul, astfel încât numele lui a ajuns foarte preţuit.