1 K ur mbaroi së foluri me Saulin, shpirti i Jonathanit mbeti i lidhur me shpirtin e Davidit, dhe Jonathani e deshi si shpirtin e vet.

După ce David a terminat de vorbit cu Saul, sufletul lui Ionatan s-a ataşat de sufletul lui David şi l-a iubit ca pe sine însuşi.

2 P o atë ditë Sauli e mori me vete dhe nuk e lejoi të kthehet në shtëpinë e atit të tij.

Din acea zi Saul l-a ţinut pe David la el şi nu l-a mai lăsat să se întoarcă acasă.

3 K ështu Jonathani lidhi një besölidhje me Davidin, sepse e donte si shpirtin e vet.

Ionatan a încheiat un legământ cu David pentru că îl iubea ca pe sine însuşi.

4 P astaj Jonathani hoqi mantelin që kishte veshur dhe ia dha Davidit, dhe i shtoi gjithashtu rrobat, shpatën, harkun dhe brezin e tij.

El şi-a scos mantaua pe care o purta şi i-a dăruit-o lui David; i-a dat, de asemenea, îmbrăcămintea sa de război şi chiar sabia, arcul şi cingătoarea sa.

5 D avidi shkonte kudo që Sauli e dërgonte dhe dilte me sukses. Kështu Sauli e vuri në krye të luftëtarëve dhe shihej me sy të mirë nga gjithë populli, madje edhe nga shërbëtorët e Saulit.

Oriunde îl trimitea Saul, David se ducea şi avea izbândă. De aceea Saul l-a pus în fruntea ostaşilor, lucru ce a fost bine văzut de întregul popor şi chiar şi de slujitorii lui Saul.

6 G jatë kthimit të tyre, kur Davidi po kthehej nga vrasja e Filisteut, gratë e të gjitha qyteteve të Izraelit i dolën para mbretit Saul, duke kënduar dhe hedhur valle me dajre, me thirrje gëzimi dhe me vegla muzikore.

În timp ce oştirea se întorcea acasă, după ce David l-a ucis pe filistean, femeile din toate cetăţile lui Israel au ieşit în întâmpinarea regelui Saul. Ele cântau cântece de bucurie şi dansau în sunetul tamburinelor şi al lăutelor.

7 K ështu gratë u përgjigjeshin njera tjetrës duke kënduar, dhe thoshnin: Sauli vrau mijëshn e tij dhe Davidi dhjetëmijëshn e tij..

Femeile cântau în veselia lor, spunând: „Saul a ucis miile lui, iar David zecile lui de mii.“

8 K jo gjë e pezmatoi shumë Saulin dhe këto fjalë nuk i pëlqyen; ai tha: Davidit i njohin dhjetë mijë dhe mua vetëm një mijë. Tani nuk i mungonn veçse mbretëria!".

Lui Saul nu i-au plăcut aceste cuvinte şi s-a înfuriat foarte tare, spunând: „I-au dat lui David zecile de mii, iar mie doar miile. Acum nu-i mai lipseşte decât regatul.“

9 K ështu nga ajo ditë Sauli e shikoi me zili Davidin.

Începând din acea zi, Saul a început să-l privească cu ochi răi pe David.

10 T ë nesërmen një frym i keq nga ana e Perëndisë e zotëroi Saulin që sillej si një i marrë në mes të shtëpisë, kurse Davidi i binte harpës me dorën e tij si ditët e tjera dhe Sauli mbante në dorë shtizën.

În ziua următoare, duhul cel rău trimis de Dumnezeu a venit cu putere peste Saul, care profeţea înăuntrul casei sale. David cânta la liră aşa cum făcea în fiecare zi, iar Saul avea în mână o suliţă.

11 K ështu Sauli e vërtiti shtizën, duke thënë: "Do ta gozhdoj Davidin në mur!". Por Davidi iu shmang goditjes dy herë.

Saul a aruncat suliţa, gândindu-se: „Îl voi ţintui pe David de zid.“ Însă David s-a ferit de el de două ori.

12 S auli kishte frikë nga Davidi, sepse Zoti ishte me të dhe e kishte braktisur Saulin.

Lui Saul i-a fost teamă de David pentru că Domnul era cu acesta, iar pe el îl părăsise.

13 P randaj Sauli e largoi nga vetja dhe e bëri komandant të një mijë njerëzve; dhe ai shkonte e vinte në krye të popullit.

De aceea l-a îndepărtat de lângă el şi l-a pus căpetenie peste o mie de oameni. David conducea trupele în războaie

14 D avidit i shkonin mbarë të gjitha veprat, dhe Zoti ishte me të.

şi în tot ceea ce făcea avea izbândă pentru că Domnul era cu el.

15 S auli, duke parë që atij i shkonte shumë mbarë çdo gjë, kishte frikë prej tij;

Saul, văzând că David izbândea întotdeauna, se temea de el,

16 p or tërë Izraeli dhe Juda e donin Davidin, sepse shkonte e vinte në krye të tyre.

însă întreg Israelul şi Iuda îl iubeau pe David pentru că acesta îi conducea în războaie.

17 P astaj Sauli i tha Davidit: "Ja Merabi, bija ime më e madhe; do të ta jap për grua; u bëfsh për mua një bir trim dhe març pjesë në betejat e Zotit". Sauli mendonte kështu: "Të mos jetë dora ime ta godasë, por dora e Filisejve".

Atunci Saul i-a zis lui David: – Îţi voi da de soţie pe Merab, fiica mea cea mare, cu condiţia să mă slujeşti cu vitejie şi să porţi războaiele Domnului. Saul însă se gândea: „Să nu piară lovit de mâna mea, ci de mâna filistenilor.“

18 P or Davidi iu përgjegj Saulit: "Kush jam unë dhe çfarë është jeta ime dhe familja e atit tim në Izrael, që unë të bëhem dhëndri i mbretit?".

David i-a răspuns: – Cine sunt eu şi cine este familia mea sau neamul meu în Israel pentru a fi ginerele regelui?

19 K ur erdhi çasti për t’ia dhënë Davidit Merabin, bijën e Saulit, atë ia dhanë për grua Meholathitit Adriel.

Însă atunci când a sosit timpul ca Merab, fiica lui Saul, să-i fie dată lui David de soţie, ea a fost dată lui Adriel din Mehola. David, ginerele lui Saul

20 P or Mikal, bija e Saulit, e dashuronte Davidin; këtë ia njoftuan Saulit dhe kjo gjë i pëlqeu.

Mihal, o altă fiică a lui Saul, îl iubea pe David. I s-a spus lui Saul acest lucru, fapt care i-a plăcut.

21 K ështu Sauli mendoi: "Do t’ia jap, në mënyrë që ky të jetë një lak për të dhe ai të bjerë në duart e Filistejve".

Atunci Saul şi-a zis: „I-o voi da ca să-i fie o cursă şi astfel mâna filistenilor va fi împotriva lui.“ I-a spus lui David pentru a doua oară: – Astăzi vei fi ginerele meu!

22 P as kësaj Sauli i urdhëroi shërbëtorët e tij: "Bisedoni fshehurazi me Davidin dhe i thoni: "Ja, mbreti ështëi kënaqur nga ti dhe të gjithë shërbëtorët e tij të duan, prandaj bëhu dhëndri i mbretit".

Apoi le-a zis slujitorilor săi: – Vorbiţi-i lui David în taină şi spuneţi-i: „Regelui îi place de tine şi toţi slujitorii săi te iubesc. Acceptă, aşadar, să fii ginerele regelui.“

23 S hërbëtorët e Saulit ia çuan këto fjalë Davidit. Por Davidi u përgjegj: Ju duket gjë e vogël të bëhesh dhëndri i mbretit?. Unë jam një njeri ii varfër dhe nga shtresë e ulët".

Slujitorii lui Saul i-au spus aceste cuvinte lui David, iar acesta a răspuns: – Credeţi că este un lucru neînsemnat să fii ginerele regelui? Eu sunt un om sărac şi de puţină însemnătate.

24 S hërbëtorët i njoftuan Saulit: "Davidi u përgjegj në këtë mënyrë".

Când slujitorii i-au spus lui Saul ce răspunsese David,

25 A tëherë Sauli tha: "Do t’i thoni kështu Davidit: "Mbreti nuk dëshëron asnjë prikë, por njëqind lafsha të Filisejve për t’u hakmarrë me armiqtë e mbretit"". Sauli kurdiste komplote për të shkaktuar vdekjen e Davidit me anë të Filistejve.

acesta le-a zis: „Aşa să-i vorbiţi lui David: «Regele nu doreşte alt preţ pentru mireasă, decât o sută de prepuţuri de-ale filistenilor, astfel încât regele să fie răzbunat pe duşmanii lui.»“ Saul însă dorea să-l facă pe David să cadă în mâinile filistenilor.

26 K ur shërbëtorët i njoftuan Davidit këto fjalë, Davidit iu duk gjë e mirë të bëhej dhëndër i mbretit. Ditët e caktuara nuk kishin kaluar akoma,

Slujitorii lui Saul i-au spus aceste cuvinte lui David, iar lui i-a plăcut ideea de a fi ginerele regelui. Înainte să se împlinească vremea hotărâtă,

27 k ur Davidi u ngrit dhe iku me njerëzit e tij, dhe vrau dyqind veta nga Filistejtë. Pastaj Davidi solli lafshat e tyre dhe dorëzoi mbretit këtë sasi të saktë për t’u bërë dhëndër i tij. Atëherë Sauli i dha të bijën Mikal për grua.

David a plecat împreună cu oamenii săi şi a ucis două sute de filisteni. Le-a adus prepuţurile şi le-a dat în număr întreg regelui pentru a putea deveni ginerele lui. Atunci Saul i-a dat-o de soţie pe fiica sa Mihal.

28 K ështu Sauli e pa dhe e kuptoi që Zoti ishte me Davidin; dhe Mikal, bija e Saulit, e donte.

Când Saul a văzut şi a înţeles că Domnul era cu David şi că Mihal, fiica lui, îl iubea,

29 S auli pati edhe më tepër frikë nga Davidi dhe mbeti armiku i tij gjatë gjithë ditëve që jetoi.

s-a temut şi mai tare de David şi i-a fost duşman tot restul vieţii sale.

30 P astaj princat e Filistejve dolën për të luftuar por, sa herë që dilnin, Davidi ia dilte më mirë se të gjithë shërbëtorët e Saulit; kështu emri i tij u bë shumë i famshëm.

Domnitorii filisteni ieşeau la război şi, ori de câte ori ieşeau, David avea mai multă izbândă decât toţi slujitorii lui Saul, astfel încât numele lui a ajuns foarte preţuit.