1 T hen Joshua gathered all the tribes of Israel to Shechem and called for the elders of Israel, for their heads, for their judges, and for their officers; and they presented themselves before God.

Iosua a adunat toate seminţiile lui Israel la Şehem şi a convocat sfatul bătrânilor lui Israel, conducătorii, judecătorii şi căpeteniile, iar aceştia s-au înfăţişat înaintea Domnului.

2 A nd Joshua said to all the people, “Thus says the Lord God of Israel: ‘Your fathers, including Terah, the father of Abraham and the father of Nahor, dwelt on the other side of the River in old times; and they served other gods.

Atunci Iosua a zis întregului popor: – Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: „În vechime, strămoşii voştri, adică Terah, tatăl lui Avraam şi al lui Nahor, locuiau de cealaltă parte a râului şi se închinau altor dumnezei.

3 T hen I took your father Abraham from the other side of the River, led him throughout all the land of Canaan, and multiplied his descendants and gave him Isaac.

Eu l-am luat pe strămoşul vostru Avraam de dincolo de râu, l-am dus prin toată ţara Canaanului şi i-am dat foarte mulţi urmaşi: i-am dat pe Isaac,

4 T o Isaac I gave Jacob and Esau. To Esau I gave the mountains of Seir to possess, but Jacob and his children went down to Egypt.

iar lui Isaac i-am dat pe Iacov şi pe Esau. Lui Esau i-am dat în stăpânire regiunea muntoasă a Seirului, iar Iacov împreună cu fiii lui s-au dus în Egipt.

5 A lso I sent Moses and Aaron, and I plagued Egypt, according to what I did among them. Afterward I brought you out.

Apoi i-am trimis pe Moise şi pe Aaron şi am lovit Egiptul prin ceea ce am făcut în mijlocul lui, după care v-am scos afară.

6 ‘ Then I brought your fathers out of Egypt, and you came to the sea; and the Egyptians pursued your fathers with chariots and horsemen to the Red Sea.

După ce i-am scos pe părinţii voştri din Egipt, aţi pornit către mare, iar egiptenii i-au urmărit pe părinţii voştri cu care de luptă şi călăreţi, până la Marea Roşie.

7 S o they cried out to the Lord; and He put darkness between you and the Egyptians, brought the sea upon them, and covered them. And your eyes saw what I did in Egypt. Then you dwelt in the wilderness a long time.

Atunci ei au strigat către Domnul, iar El a aşezat întuneric între ei şi egipteni, după care a adus apele mării peste ei şi i-a acoperit. Aţi văzut cu ochii voştri ce le-am făcut egiptenilor. Apoi aţi locuit în pustie o lungă perioadă de timp.

8 A nd I brought you into the land of the Amorites, who dwelt on the other side of the Jordan, and they fought with you. But I gave them into your hand, that you might possess their land, and I destroyed them from before you.

V-am dus prin regiunea amoriţilor care locuiau la răsărit de Iordan. Aceştia au luptat împotriva voastră, însă Eu i-am dat în mâinile voastre şi i-am nimicit dinaintea voastră, iar voi le-aţi ocupat ţara.

9 T hen Balak the son of Zippor, king of Moab, arose to make war against Israel, and sent and called Balaam the son of Beor to curse you.

Balak, fiul lui Ţipor, regele Moabului, s-a pregătit să lupte împotriva lui Israel şi l-a chemat pe Balaam, fiul lui Beor, ca să vă blesteme,

10 B ut I would not listen to Balaam; therefore he continued to bless you. So I delivered you out of his hand.

dar Eu nu am vrut să-l ascult pe Balaam şi, prin urmare, el v-a binecuvântat. Şi astfel v-am scăpat din mâinile lui.

11 T hen you went over the Jordan and came to Jericho. And the men of Jericho fought against you— also the Amorites, the Perizzites, the Canaanites, the Hittites, the Girgashites, the Hivites, and the Jebusites. But I delivered them into your hand.

Apoi aţi traversat Iordanul şi aţi pornit către Ierihon. Au luptat împotriva voastră atât locuitorii Ierihonului, cât şi amoriţii, periziţii, canaaniţii, hitiţii, ghirgasiţii, hiviţii şi iebusiţii, însă Eu i-am dat în mâinile voastre.

12 I sent the hornet before you which drove them out from before you, also the two kings of the Amorites, but not with your sword or with your bow.

Am trimis înaintea voastră viespi care i-au izgonit pe aceştia dinaintea voastră ca şi pe cei doi regi amoriţi; ei nu au fost izgoniţi prin sabia sau prin arcul vostru.

13 I have given you a land for which you did not labor, and cities which you did not build, and you dwell in them; you eat of the vineyards and olive groves which you did not plant.’

V-am dat astfel o ţară pe care nu voi aţi lucrat-o, cetăţi pe care nu voi le-aţi zidit, dar în care locuiţi şi vii şi măslini pe care nu voi i-aţi plantat, dar din care mâncaţi!“

14 “ Now therefore, fear the Lord, serve Him in sincerity and in truth, and put away the gods which your fathers served on the other side of the River and in Egypt. Serve the Lord!

Şi acum, temeţi-vă de Domnul şi slujiţi-I cu integritate şi cu credincioşie! Îndepărtaţi zeii cărora le-au slujit strămoşii voştri dincolo de râu şi în Egipt şi slujiţi Domnului!

15 A nd if it seems evil to you to serve the Lord, choose for yourselves this day whom you will serve, whether the gods which your fathers served that were on the other side of the River, or the gods of the Amorites, in whose land you dwell. But as for me and my house, we will serve the Lord.”

Iar dacă nu doriţi să slujiţi Domnului, atunci alegeţi astăzi cui vreţi să slujiţi: fie zeilor cărora le slujeau strămoşii voştri dincolo de râu, fie zeilor amoriţilor în a căror ţară locuiţi! Cât despre mine, eu şi familia mea Îi vom sluji Domnului!

16 S o the people answered and said: “Far be it from us that we should forsake the Lord to serve other gods;

– Departe de noi gândul să-L părăsim pe Domnul şi să slujim altor dumnezei! a răspuns poporul.

17 f or the Lord our God is He who brought us and our fathers up out of the land of Egypt, from the house of bondage, who did those great signs in our sight, and preserved us in all the way that we went and among all the people through whom we passed.

Domnul, Dumnezeul nostru, este Cel Care ne-a scos pe noi şi pe părinţii noştri din ţara Egiptului, din casa robiei şi a înfăptuit înaintea noastră aceste minuni mari. El ne-a păzit de-a lungul întregului drum pe care l-am străbătut şi printre toate neamurile pe unde am călătorit.

18 A nd the Lord drove out from before us all the people, including the Amorites who dwelt in the land. We also will serve the Lord, for He is our God.”

Domnul a izgonit dinaintea noastră toate neamurile, precum şi pe amoriţii care locuiau în ţară. Noi vom sluji în continuare Domnului, căci El este Dumnezeul nostru!

19 B ut Joshua said to the people, “You cannot serve the Lord, for He is a holy God. He is a jealous God; He will not forgive your transgressions nor your sins.

Iosua i-a zis poporului: – Voi nu veţi fi în stare să-I slujiţi Domnului, fiindcă El este un Dumnezeu sfânt, un Dumnezeu gelos! El nu vă va ierta răzvrătirile şi păcatele.

20 I f you forsake the Lord and serve foreign gods, then He will turn and do you harm and consume you, after He has done you good.”

Căci dacă Îl veţi părăsi pe Domnul şi veţi sluji dumnezeilor străini, El se va întoarce şi vă va face rău nimicindu-vă, după ce v-a făcut bine!

21 A nd the people said to Joshua, “No, but we will serve the Lord!”

Poporul i-a răspuns lui Iosua: – Nu, ci noi vom sluji Domnului!

22 S o Joshua said to the people, “You are witnesses against yourselves that you have chosen the Lord for yourselves, to serve Him.” And they said, “ We are witnesses!”

Iosua le-a spus: – Voi sunteţi martori împotriva voastră înşivă că aţi ales să slujiţi Domnului! – Suntem martori! i-au răspuns ei.

23 “ Now therefore,” he said, “put away the foreign gods which are among you, and incline your heart to the Lord God of Israel.”

– Atunci îndepărtaţi zeii care încă se mai găsesc în mijlocul vostru şi întoarceţi-vă inima spre Domnul, Dumnezeul lui Israel.

24 A nd the people said to Joshua, “The Lord our God we will serve, and His voice we will obey!”

Şi poporul i-a zis lui Iosua: – Vom sluji Domnului, Dumnezeul nostru, şi vom asculta de glasul Lui!

25 S o Joshua made a covenant with the people that day, and made for them a statute and an ordinance in Shechem.

În acea zi, Iosua a încheiat un legământ cu poporul la Şehem şi i-a dat porunci şi legi.

26 T hen Joshua wrote these words in the Book of the Law of God. And he took a large stone, and set it up there under the oak that was by the sanctuary of the Lord.

Iosua a scris cuvintele acestea în Cartea Legii lui Dumnezeu. Apoi a luat o piatră mare şi a aşezat-o acolo, sub terebintul aflat pe locul sfânt al Domnului.

27 A nd Joshua said to all the people, “Behold, this stone shall be a witness to us, for it has heard all the words of the Lord which He spoke to us. It shall therefore be a witness to you, lest you deny your God.”

Şi Iosua a zis întregului popor: – Piatra aceasta va fi un martor împotriva noastră, căci ea a auzit toate cuvintele pe care ni le-a spus Domnul. Ea va fi un martor împotriva voastră în cazul în care Îl veţi înşela pe Dumnezeul vostru.

28 S o Joshua let the people depart, each to his own inheritance. Death of Joshua and Eleazar

Apoi Iosua a trimis poporul înapoi, pe fiecare la moştenirea lui. Funeraliile lui Iosua şi ale lui Elazar

29 N ow it came to pass after these things that Joshua the son of Nun, the servant of the Lord, died, being one hundred and ten years old.

După toate acestea, Iosua, fiul lui Nun, robul Domnului, a murit fiind în vârstă de o sută zece ani.

30 A nd they buried him within the border of his inheritance at Timnath Serah, which is in the mountains of Ephraim, on the north side of Mount Gaash.

L-au înmormântat pe teritoriul moştenirii lui, la Timnat-Serah, care era în regiunea muntoasă a lui Efraim, în partea de nord a muntelui Gaaş.

31 I srael served the Lord all the days of Joshua, and all the days of the elders who outlived Joshua, who had known all the works of the Lord which He had done for Israel.

Israel a slujit Domnului cât timp a trăit Iosua şi bătrânii de după Iosua, care cunoscuseră toate lucrările pe care le făcuse Domnul pentru Israel.

32 T he bones of Joseph, which the children of Israel had brought up out of Egypt, they buried at Shechem, in the plot of ground which Jacob had bought from the sons of Hamor the father of Shechem for one hundred pieces of silver, and which had become an inheritance of the children of Joseph.

Oasele lui Iosif, pe care israeliţii le aduseseră din Egipt, au fost îngropate la Şehem, pe terenul cumpărat de Iacov de la hamoriţi – Hamor era tatăl lui Şehem – pentru o sută de chesita şi care era moştenirea urmaşilor lui Iosif.

33 A nd Eleazar the son of Aaron died. They buried him in a hill belonging to Phinehas his son, which was given to him in the mountains of Ephraim.

Elazar, fiul lui Aaron, a murit şi el şi a fost înmormântat la Ghiva, care fusese dată fiului său, Fineas, în regiunea muntoasă a lui Efraim.