1 T he wise woman builds her house, But the foolish pulls it down with her hands.

Orice femeie înţeleaptă îşi zideşte casa, dar cea proastă o dărâmă cu înseşi mâinile ei.

2 H e who walks in his uprightness fears the Lord, But he who is perverse in his ways despises Him.

Cine umblă cu dreptate se teme de Domnul, dar cel ce merge pe căi strâmbe Îl dispreţuieşte.

3 I n the mouth of a fool is a rod of pride, But the lips of the wise will preserve them.

Vorbirea prostului aduce o nuia pentru spinarea lui, dar cei înţelepţi sunt protejaţi de buzele lor.

4 W here no oxen are, the trough is clean; But much increase comes by the strength of an ox.

Unde nu sunt boi, ieslea este goală, dar puterea boilor aduce belşug de roade.

5 A faithful witness does not lie, But a false witness will utter lies.

Martorul adevărat nu înşală, dar un martor mincinos spune numai minciuni.

6 A scoffer seeks wisdom and does not find it, But knowledge is easy to him who understands.

Batjocoritorul caută înţelepciunea dar n-o găseşte, însă pentru cel priceput cunoştinţa este un lucru uşor.

7 G o from the presence of a foolish man, When you do not perceive in him the lips of knowledge.

Depărtează-te de omul prost pentru că nu vei găsi cunoştinţă pe buzele lui!

8 T he wisdom of the prudent is to understand his way, But the folly of fools is deceit.

Înţelepciunea celui prudent îl face să-şi înţeleagă căile, dar prostia proştilor înşală.

9 F ools mock at sin, But among the upright there is favor.

Proştii glumesc cu păcatul, dar între cei drepţi este bunăvoinţă.

10 T he heart knows its own bitterness, And a stranger does not share its joy.

Inima îşi cunoaşte necazurile ei şi nici un străin nu poate lua parte la bucuria ei.

11 T he house of the wicked will be overthrown, But the tent of the upright will flourish.

Casa celor răi va fi distrusă, dar cortul celor drepţi va înflori.

12 T here is a way that seems right to a man, But its end is the way of death.

Există o cale ce pare dreaptă omului, dar la urmă duce spre moarte.

13 E ven in laughter the heart may sorrow, And the end of mirth may be grief.

Chiar şi în mijlocul râsului inima poate fi îndurerată, iar bucuria poate sfârşi în întristare.

14 T he backslider in heart will be filled with his own ways, But a good man will be satisfied from above.

Cel cu inima rătăcită va fi pedepsit pentru căile lui, iar omul bun va primi o răsplată pentru ale lui.

15 T he simple believes every word, But the prudent considers well his steps.

Cel naiv crede orice cuvânt, dar cel prudent îşi gândeşte bine paşii.

16 A wise man fears and departs from evil, But a fool rages and is self-confident.

Omul înţelept se teme de Domnul şi evită răul, dar cel prost este insolent şi prea încrezător în sine.

17 A quick-tempered man acts foolishly, And a man of wicked intentions is hated.

Cel iute la mânie face prostii şi omul cu intenţii rele este dispreţuit.

18 T he simple inherit folly, But the prudent are crowned with knowledge.

Cei naivi moştenesc prostie, dar cei prudenţi sunt încununaţi cu ştiinţă.

19 T he evil will bow before the good, And the wicked at the gates of the righteous.

Oamenii răi se vor pleca înaintea celor buni şi cei ticăloşi se vor pleca la porţile celui drept.

20 T he poor man is hated even by his own neighbor, But the rich has many friends.

Săracul este evitat chiar şi de semenii lui, dar bogatul are mulţi prieteni.

21 H e who despises his neighbor sins; But he who has mercy on the poor, happy is he.

Cine îşi dispreţuieşte semenii păcătuieşte, dar binecuvântat este cine are milă de cel nevoiaş.

22 D o they not go astray who devise evil? But mercy and truth belong to those who devise good.

Nu se rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Cei ce plănuiesc binele însă găsesc bunătate şi credincioşie.

23 I n all labor there is profit, But idle chatter leads only to poverty.

În orice muncă grea există şi un câştig, dar a vorbi doar duce numai la sărăcie.

24 T he crown of the wise is their riches, But the foolishness of fools is folly.

Bogăţia este o coroană pentru cei înţelepţi, dar prostia proştilor rodeşte prostie.

25 A true witness delivers souls, But a deceitful witness speaks lies.

Martorul sincer salvează vieţi, dar martorul fals este înşelător.

26 I n the fear of the Lord there is strong confidence, And His children will have a place of refuge.

Cine se teme de Domnul are o fortăreaţă sigură, şi El va fi un refugiu pentru copiii lui.

27 T he fear of the Lord is a fountain of life, To turn one away from the snares of death.

Frica de Domnul este un izvor de viaţă, îndepărtând omul de la cursele morţii.

28 I n a multitude of people is a king’s honor, But in the lack of people is the downfall of a prince.

Poporul numeros este slava regelui, dar, fără supuşi, prinţul este ruinat.

29 H e who is slow to wrath has great understanding, But he who is impulsive exalts folly.

Cel răbdător are mare pricepere, dar cine este iute la mânie face prostii.

30 A sound heart is life to the body, But envy is rottenness to the bones.

O inimă liniştită este viaţa trupului, dar invidia este putrezirea oaselor.

31 H e who oppresses the poor reproaches his Maker, But he who honors Him has mercy on the needy.

Cine asupreşte pe sărac dispreţuieşte pe Creatorul său, dar cine are milă de nevoiaş Îl onorează pe Dumnezeu.

32 T he wicked is banished in his wickedness, But the righteous has a refuge in his death.

Cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel drept chiar şi la moarte are un refugiu.

33 W isdom rests in the heart of him who has understanding, But what is in the heart of fools is made known.

Înţelepciunea se odihneşte în mintea celui priceput şi chiar printre proşti se lasă cunoscută.

34 R ighteousness exalts a nation, But sin is a reproach to any people.

Dreptatea înalţă un neam, dar păcatul este o ruşine pentru orice popor.

35 T he king’s favor is toward a wise servant, But his wrath is against him who causes shame.

Bunăvoinţa regelui este pentru slujitorul priceput, dar mânia lui este pentru cel care-l face de ruşine.