1 A fter this Job opened his mouth and cursed the day of his birth.

După toate aceasta, Iov şi-a deschis gura şi a început să blesteme ziua în care s-a născut.

2 A nd Job spoke, and said:

Iov a zis:

3 “ May the day perish on which I was born, And the night in which it was said, ‘A male child is conceived.’

„Să piară ziua în care m-am născut şi noaptea în care s-a zis: «S-a născut un băiat!»

4 M ay that day be darkness; May God above not seek it, Nor the light shine upon it.

Prefacă-se în întuneric ziua aceea! Fie ca Dumnezeu să nu se îngrijească de ea din ceruri, iar lumina să nu strălucească peste ea!

5 M ay darkness and the shadow of death claim it; May a cloud settle on it; May the blackness of the day terrify it.

Negura şi bezna să o cuprindă, norii să o acopere, întunecimea zilei să o înspăimânte!

6 A s for that night, may darkness seize it; May it not rejoice among the days of the year, May it not come into the number of the months.

Întunericul să stăpânească noaptea aceea! Să nu se bucure între zilele din an, să nu fie numărată între luni!

7 O h, may that night be barren! May no joyful shout come into it!

Da, noaptea aceea să fie stearpă, să nu se audă nici un strigăt de bucurie în ea!

8 M ay those curse it who curse the day, Those who are ready to arouse Leviathan.

Blestemată să fie de cei ce blestemă zilele, de cei ce se pricep să întărâte Leviatanul!

9 M ay the stars of its morning be dark; May it look for light, but have none, And not see the dawning of the day;

Stelele zorilor ei să fie întunecate, să dorească lumina, dar să nu o primească! Să nu vadă pleoapele dimineţii,

10 B ecause it did not shut up the doors of my mother’s womb, Nor hide sorrow from my eyes.

pentru că n-a închis uşile pântecelui mamei mele şi n-a ascuns necazul de ochii mei.

11 “ Why did I not die at birth? Why did I not perish when I came from the womb?

De ce n-am murit la naştere şi n-am pierit când am ieşit din pântece?

12 W hy did the knees receive me? Or why the breasts, that I should nurse?

De ce au fost genunchi care să mă primească şi sâni care să mă alăpteze?

13 F or now I would have lain still and been quiet, I would have been asleep; Then I would have been at rest

Acum aş fi stat culcat şi liniştit, aş fi dormit şi m-aş fi odihnit

14 W ith kings and counselors of the earth, Who built ruins for themselves,

cu împăraţii şi sfetnicii pământului, care şi-au zidit falnice morminte,

15 O r with princes who had gold, Who filled their houses with silver;

cu prinţii care au avut aur, care şi-au umplut casele cu argint.

16 O r why was I not hidden like a stillborn child, Like infants who never saw light?

Sau de ce n-am fost îngropat ca o stârpitură, ca un prunc care niciodată n-a văzut lumina?

17 T here the wicked cease from troubling, And there the weary are at rest.

Acolo cei răi nu te mai necăjesc şi acolo cei obosiţi se odihnesc.

18 T here the prisoners rest together; They do not hear the voice of the oppressor.

Acolo prizonierii se bucură, nu mai aud glasul asupritorului.

19 T he small and great are there, And the servant is free from his master.

Şi cel mic şi cel mare sunt acolo, iar sclavii sunt eliberaţi de stăpânii lor.

20 “ Why is light given to him who is in misery, And life to the bitter of soul,

De ce i se dă lumină celui nenorocit şi viaţă celui cu amărăciune în suflet,

21 W ho long for death, but it does not come, And search for it more than hidden treasures;

celor care tânjesc după moarte, dar care nu mai vine, care o caută mai mult decât pe o comoară ascunsă,

22 W ho rejoice exceedingly, And are glad when they can find the grave?

celor care nu mai pot de bucurie şi de veselie când găsesc mormântul,

23 W hy is light given to a man whose way is hidden, And whom God has hedged in?

omului a cărui cale este ascunsă şi pe care Dumnezeu l-a îngrădit de jur împrejur?

24 F or my sighing comes before I eat, And my groanings pour out like water.

Gemetele îmi sunt pâinea, şi suspinele mi se varsă ca apa.

25 F or the thing I greatly feared has come upon me, And what I dreaded has happened to me.

Lucrul de care mă temeam a venit asupra mea şi lucrul de care îmi era groază a venit peste mine.

26 I am not at ease, nor am I quiet; I have no rest, for trouble comes.”

N-am nici pace, nici tihnă, n-am nici odihnă, ci numai nelinişte.“