1 A nd when it was decided that we should sail to Italy, they delivered Paul and some other prisoners to one named Julius, a centurion of the Augustan Regiment.

Când s-a hotărât să plecăm pe mare spre Italia, l-au predat atât pe Pavel, cât şi pe alţi prizonieri unui centurion pe nume Iulius, centurion al regimentului imperial.

2 S o, entering a ship of Adramyttium, we put to sea, meaning to sail along the coasts of Asia. Aristarchus, a Macedonian of Thessalonica, was with us.

Ne-am îmbarcat pe o corabie din Adramita, care urma să plece spre locurile de prin Asia. Cu noi era şi Aristarh, un macedonean din Tesalonic.

3 A nd the next day we landed at Sidon. And Julius treated Paul kindly and gave him liberty to go to his friends and receive care.

În ziua următoare am debarcat în Sidon. Iulius s-a purtat omenos cu Pavel şi i-a dat voie să meargă pe la prietenii săi, ca să primească îngrijire.

4 W hen we had put to sea from there, we sailed under the shelter of Cyprus, because the winds were contrary.

Apoi am plecat de acolo şi am navigat la adăpostul insulei Cipru, din cauză că vânturile erau potrivnice.

5 A nd when we had sailed over the sea which is off Cilicia and Pamphylia, we came to Myra, a city of Lycia.

Am navigat pe marea deschisă – pe lângă Cilicia şi Pamfilia – şi am ajuns la Mira, în Licia.

6 T here the centurion found an Alexandrian ship sailing to Italy, and he put us on board.

Acolo, centurionul a găsit o corabie din Alexandria, care pleca în Italia, şi ne-a îmbarcat pe ea.

7 W hen we had sailed slowly many days, and arrived with difficulty off Cnidus, the wind not permitting us to proceed, we sailed under the shelter of Crete off Salmone.

Timp de mai multe zile am navigat încet şi cu greutate. Am ajuns lângă Cnidus şi, pentru că vântul nu ne-a lăsat să mergem acolo, am navigat la adăpostul Cretei, trecând pe lângă Salmon.

8 P assing it with difficulty, we came to a place called Fair Havens, near the city of Lasea. Paul’s Warning Ignored

După ce am trecut de el cu greu, am ajuns la un loc numit „Limanuri bune“, care era aproape de cetatea Lasea.

9 N ow when much time had been spent, and sailing was now dangerous because the Fast was already over, Paul advised them,

Trecuse mult timp şi călătoria se făcea de acum periculoasă, pentru că trecuse chiar şi perioada postului. Prin urmare, Pavel i-a sfătuit

10 s aying, “Men, I perceive that this voyage will end with disaster and much loss, not only of the cargo and ship, but also our lives.”

astfel: „Oamenilor, văd că această călătorie este pe cale să se facă cu mare pagubă şi cu mare pierdere nu numai pentru încărcătură şi corabie, ci şi pentru vieţile noastre!“

11 N evertheless the centurion was more persuaded by the helmsman and the owner of the ship than by the things spoken by Paul.

Dar centurionul era mai convins de spusele căpitanului şi ale proprietarului corăbiei decât de spusele lui Pavel.

12 A nd because the harbor was not suitable to winter in, the majority advised to set sail from there also, if by any means they could reach Phoenix, a harbor of Crete opening toward the southwest and northwest, and winter there. In the Tempest

Întrucât portul era nepotrivit pentru a petrece iarna acolo, cei mai mulţi au fost de părere să plece de acolo pe mare şi să încerce să ajungă la Fenix, un port din Creta, îndreptat spre sud-vest şi nord-vest, ca să ierneze acolo. Furtună pe mare

13 W hen the south wind blew softly, supposing that they had obtained their desire, putting out to sea, they sailed close by Crete.

Vântul de sud sufla uşor, astfel încât, crezând că-şi pot atinge scopul, au pornit de-a lungul coastei Cretei, cât se putea de aproape.

14 B ut not long after, a tempestuous head wind arose, called Euroclydon.

Curând însă a început să sufle dinspre insulă un vânt năprasnic numit Euraquilo.

15 S o when the ship was caught, and could not head into the wind, we let her drive.

Corabia a fost luată de vânt, fără să se poată împotrivi lui, şi astfel ne-am lăsat duşi de el.

16 A nd running under the shelter of an island called Clauda, we secured the skiff with difficulty.

Am navigat la adăpostul unei insule mici, numite Cauda, şi cu greu am putut să aducem sub control barca de salvare a corăbiei.

17 W hen they had taken it on board, they used cables to undergird the ship; and fearing lest they should run aground on the Syrtis Sands, they struck sail and so were driven.

Au ridicat-o la bord şi apoi s-au folosit de nişte frânghii ca să cuprindă corabia de jur împrejur. De teamă să nu eşueze în bancurile de nisip ale Sirtei, au lăsat jos ancora de furtună şi s-au lăsat duşi de vânt.

18 A nd because we were exceedingly tempest-tossed, the next day they lightened the ship.

Fiindcă eram prinşi într-o furtună foarte puternică, în ziua următoare au început să arunce încărcătura corăbiei,

19 O n the third day we threw the ship’s tackle overboard with our own hands.

iar a treia zi au aruncat cu mâinile lor peste bord şi echipamentul corăbiei.

20 N ow when neither sun nor stars appeared for many days, and no small tempest beat on us, all hope that we would be saved was finally given up.

Timp de mai multe zile nu s-au văzut nici soarele, nici stelele, iar furtuna n-a slăbit deloc. Într-un final ni se dusese orice speranţă că vom fi salvaţi.

21 B ut after long abstinence from food, then Paul stood in the midst of them and said, “Men, you should have listened to me, and not have sailed from Crete and incurred this disaster and loss.

După ce a trecut mult timp în care ei nu mai mâncaseră, Pavel s-a ridicat în mijlocul lor şi a zis: „Oamenilor, trebuia să mă ascultaţi şi să nu fi plecat din Creta, ca să fi scăpat de această pagubă şi de această pierdere.

22 A nd now I urge you to take heart, for there will be no loss of life among you, but only of the ship.

Acum însă vă sfătuiesc să prindeţi curaj, pentru că nici unul dintre voi nu-şi va pierde viaţa, ci se va pierde doar corabia.

23 F or there stood by me this night an angel of the God to whom I belong and whom I serve,

Căci noaptea trecută a stat lângă mine un înger al Dumnezeului Căruia Îi aparţin şi Căruia mă închin

24 s aying, ‘Do not be afraid, Paul; you must be brought before Caesar; and indeed God has granted you all those who sail with you.’

şi mi-a zis: «Nu te teme, Pavel! Tu trebuie să stai înaintea Cezarului şi iată că Dumnezeu ţi i-a dăruit pe toţi cei ce navighează împreună cu tine!»

25 T herefore take heart, men, for I believe God that it will be just as it was told me.

De aceea, prindeţi curaj, oamenilor, pentru că eu am credinţă în Dumnezeu că va fi aşa cum mi s-a spus!

26 H owever, we must run aground on a certain island.”

Acum însă trebuie să naufragiem pe o insulă oarecare.“

27 N ow when the fourteenth night had come, as we were driven up and down in the Adriatic Sea, about midnight the sailors sensed that they were drawing near some land.

Cam în a paisprezecea noapte de când eram purtaţi pe Marea Adriatică, pe la miezul nopţii, marinarii au început să bănuiască că se apropie de uscat.

28 A nd they took soundings and found it to be twenty fathoms; and when they had gone a little farther, they took soundings again and found it to be fifteen fathoms.

Au măsurat adâncimea apei şi au găsit-o de douăzeci de stânjeni. Au înaintat încă puţin, au măsurat din nou adâncimea apei şi au găsit-o de cincisprezece stânjeni.

29 T hen, fearing lest we should run aground on the rocks, they dropped four anchors from the stern, and prayed for day to come.

De teamă că vom naufragia undeva în locurile stâncoase, au aruncat patru ancore de la pupă şi aşteptau cu nerăbdare să se facă ziuă.

30 A nd as the sailors were seeking to escape from the ship, when they had let down the skiff into the sea, under pretense of putting out anchors from the prow,

Dar fiindcă marinarii încercau să fugă de pe corabie şi lăsaseră jos în mare barca de salvare, sub pretextul că urmează să coboare nişte ancore de la proră,

31 P aul said to the centurion and the soldiers, “Unless these men stay in the ship, you cannot be saved.”

Pavel le-a zis centurionului şi soldaţilor: „Dacă aceştia nu rămân în corabie, voi nu puteţi fi salvaţi!“

32 T hen the soldiers cut away the ropes of the skiff and let it fall off.

Atunci soldaţii au tăiat frânghiile bărcii de salvare şi au lăsat-o să se ducă.

33 A nd as day was about to dawn, Paul implored them all to take food, saying, “Today is the fourteenth day you have waited and continued without food, and eaten nothing.

Chiar înainte de a se face ziuă, Pavel i-a îndemnat pe toţi să mănânce, spunând: „Astăzi sunt paisprezece zile de când staţi în aşteptare şi, în tot acest timp aţi rămas flămânzi şi n-aţi mâncat nimic.

34 T herefore I urge you to take nourishment, for this is for your survival, since not a hair will fall from the head of any of you.”

De aceea vă îndemn să mâncaţi ceva, fiindcă lucrul acesta este pentru propria voastră salvare; căci nici un fir de păr din capul vostru nu se va pierde!“

35 A nd when he had said these things, he took bread and gave thanks to God in the presence of them all; and when he had broken it he began to eat.

Şi spunând acestea, a luat pâine, I-a mulţumit lui Dumnezeu înaintea tuturor, a frânt-o şi a început să mănânce.

36 T hen they were all encouraged, and also took food themselves.

Toţi au prins curaj şi au mâncat şi ei câte ceva.

37 A nd in all we were two hundred and seventy-six persons on the ship.

În corabie eram, în total, două sute şaptezeci şi şase de suflete.

38 S o when they had eaten enough, they lightened the ship and threw out the wheat into the sea. Shipwrecked on Malta

După ce şi-au potolit foamea, au uşurat corabia, aruncând grâul în mare. Naufragiul

39 W hen it was day, they did not recognize the land; but they observed a bay with a beach, onto which they planned to run the ship if possible.

Când s-a făcut zi, n-au recunoscut ţărmul, dar au observat un golf care avea plajă şi s-au hotărât ca, dacă vor putea, să ducă corabia să eşueze acolo.

40 A nd they let go the anchors and left them in the sea, meanwhile loosing the rudder ropes; and they hoisted the mainsail to the wind and made for shore.

Au tăiat legăturile ancorelor şi le-au lăsat în mare, dezlegând în acelaşi timp frânghiile care ţineau cârmele; apoi au ridicat în vânt vela cea mică şi s-au îndreptat spre plajă.

41 B ut striking a place where two seas met, they ran the ship aground; and the prow stuck fast and remained immovable, but the stern was being broken up by the violence of the waves.

S-au lovit însă de un banc de nisip şi corabia a eşuat; prora s-a înfipt în nisip, rămânând împotmolită, în timp ce pupa era ruptă în bucăţi de izbitura valurilor.

42 A nd the soldiers’ plan was to kill the prisoners, lest any of them should swim away and escape.

Planul soldaţilor era să-i omoare pe prizonieri, ca nu cumva vreunul să scape înotând.

43 B ut the centurion, wanting to save Paul, kept them from their purpose, and commanded that those who could swim should jump overboard first and get to land,

Dar centurionul, vrând să-l salveze pe Pavel, i-a împiedicat să-şi îndeplinească planul. El le-a poruncit celor ce ştiau să înoate să sară primii peste bord şi să ajungă la ţărm,

44 a nd the rest, some on boards and some on parts of the ship. And so it was that they all escaped safely to land.

iar ceilalţi să-i urmeze ţinându-se de scânduri sau de bucăţi din corabie. Şi aşa s-a făcut că au ajuns cu toţii în siguranţă la ţărm.