1 A s snow in summer and rain in harvest, So honor is not fitting for a fool.

Aşa cum nu se potriveşte zăpada în timpul verii şi ploaia la seceriş, tot astfel nu se potriveşte nici onoarea pentru un prost.

2 L ike a flitting sparrow, like a flying swallow, So a curse without cause shall not alight.

Aşa cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum zboară rândunica, tot astfel nu nimereşte nici blestemul neîntemeiat.

3 A whip for the horse, A bridle for the donkey, And a rod for the fool’s back.

Biciul este pentru cal, căpăstrul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea proştilor.

4 D o not answer a fool according to his folly, Lest you also be like him.

Nu-i răspunde prostului după prostia lui, ca nu cumva să fii tu însuţi ca el!

5 A nswer a fool according to his folly, Lest he be wise in his own eyes.

Răspunde-i prostului după prostia lui, ca nu cumva să se considere înţelept!

6 H e who sends a message by the hand of a fool Cuts off his own feet and drinks violence.

Cel care trimite un mesaj printr-un prost îşi taie singur picioarele şi bea violenţă.

7 L ike the legs of the lame that hang limp Is a proverb in the mouth of fools.

Ca picioarele oloage, care atârnă neputincioase, aşa este un proverb în gura unor proşti.

8 L ike one who binds a stone in a sling Is he who gives honor to a fool.

Ca legarea unei pietre în praştie aşa este cinstirea unui prost.

9 L ike a thorn that goes into the hand of a drunkard Is a proverb in the mouth of fools.

Ca un tufiş de spini în mâna unui om beat aşa este un proverb în gura unui prost.

10 T he great God who formed everything Gives the fool his hire and the transgressor his wages.

Ca un arcaş care răneşte pe oricine, aşa este cel ce angajează un prost sau un trecător oarecare.

11 A s a dog returns to his own vomit, So a fool repeats his folly.

Ca un câine care se întoarce la voma lui, aşa îşi repetă şi prostul prostiile.

12 D o you see a man wise in his own eyes? There is more hope for a fool than for him.

Ai văzut vreun om care se consideră înţelept? Este mai multă speranţă pentru un prost decât pentru el.

13 T he lazy man says, “ There is a lion in the road! A fierce lion is in the streets!”

Leneşul spune: „Este un leu pe drum! Un leu fioros hoinăreşte pe străzi!“

14 A s a door turns on its hinges, So does the lazy man on his bed.

Aşa cum se întoarce uşa pe balamalele ei, tot astfel se întoarce şi leneşul în patul lui.

15 T he lazy man buries his hand in the bowl; It wearies him to bring it back to his mouth.

Leneşul îşi vâră mâna în blid dar este prea obosit să o ducă înapoi la gură.

16 T he lazy man is wiser in his own eyes Than seven men who can answer sensibly.

Leneşul se consideră mai înţelept decât şapte oameni care răspund cu înţelepciune.

17 H e who passes by and meddles in a quarrel not his own Is like one who takes a dog by the ears.

Ca un om care prinde un câine de urechi, aşa este trecătorul care se bagă într-o ceartă ce nu-l priveşte.

18 L ike a madman who throws firebrands, arrows, and death,

Ca un nebun care aruncă săgeţi aprinse şi ucigătoare,

19 I s the man who deceives his neighbor, And says, “I was only joking!”

aşa este omul care înşală pe semenul său şi spune: „Doar am glumit!“

20 W here there is no wood, the fire goes out; And where there is no talebearer, strife ceases.

Când nu mai sunt lemne, focul se stinge şi când nu mai este nici un bârfitor, cearta încetează.

21 A s charcoal is to burning coals, and wood to fire, So is a contentious man to kindle strife.

După cum cărbunele face jar şi lemnul foc, tot astfel şi omul certăreţ stârneşte conflicte.

22 T he words of a talebearer are like tasty trifles, And they go down into the inmost body.

Cuvintele bârfitorului sunt ca nişte prăjituri; ele alunecă până în adâncul stomacului.

23 F ervent lips with a wicked heart Are like earthenware covered with silver dross.

Ca poleiala de argint peste un vas de lut aşa sunt buzele prefăcute şi o inimă rea.

24 H e who hates, disguises it with his lips, And lays up deceit within himself;

Cel ce urăşte se preface cu buzele lui, şi în inima lui pregăteşte înşelăciunea.

25 W hen he speaks kindly, do not believe him, For there are seven abominations in his heart;

Deşi vorbirea lui este încântătoare, nu-l crede, căci şapte ticăloşii sunt în inima lui!

26 T hough his hatred is covered by deceit, His wickedness will be revealed before the assembly.

Ura lui poate fi ascunsă prin făţărnicie, dar răutatea lui va fi descoperită în adunare.

27 W hoever digs a pit will fall into it, And he who rolls a stone will have it roll back on him.

Cine sapă o groapă va cădea în ea, iar piatra se întoarce chiar peste cel ce o rostogoleşte.

28 A lying tongue hates those who are crushed by it, And a flattering mouth works ruin.

Limba mincinoasă urăşte pe cei răniţi de ea şi gura linguşitoare aduce ruina.