1 F urthermore King David said to all the assembly: “My son Solomon, whom alone God has chosen, is young and inexperienced; and the work is great, because the temple is not for man but for the Lord God.

Apoi regele David a zis întregii adunări: „Fiul meu Solomon, singurul pe care l-a ales Dumnezeu, este tânăr şi plăpând, iar lucrarea este atât de mare, căci Templul nu este pentru un om, ci pentru Însuşi Domnul Dumnezeu.

2 N ow for the house of my God I have prepared with all my might: gold for things to be made of gold, silver for things of silver, bronze for things of bronze, iron for things of iron, wood for things of wood, onyx stones, stones to be set, glistening stones of various colors, all kinds of precious stones, and marble slabs in abundance.

Am pregătit din răsputeri pentru Casa lui Dumnezeu aur pentru ce este din aur, argint pentru ce este din argint, bronz pentru ce este din bronz, fier pentru ce este din fier, lemn pentru ce este din lemn, pietre de onix de fixat pe monturi, pietre de antimoniu, tot felul de pietre preţioase, pietre de diferite culori, precum şi pietre de alabastru din belşug.

3 M oreover, because I have set my affection on the house of my God, I have given to the house of my God, over and above all that I have prepared for the holy house, my own special treasure of gold and silver:

De asemenea, în râvna mea pentru Casa lui Dumnezeu, pe lângă toate pregătirile pe care le-am făcut pentru Sfântul Lăcaş, ofer pentru Casa Dumnezeului meu bogăţiile mele în aur şi argint

4 t hree thousand talents of gold, of the gold of Ophir, and seven thousand talents of refined silver, to overlay the walls of the houses;

– trei mii de talanţi de aur, aur de Ofir, şi şapte mii de talanţi de argint pur – pentru poleirea pereţilor clădirilor

5 t he gold for things of gold and the silver for things of silver, and for all kinds of work to be done by the hands of craftsmen. Who then is willing to consecrate himself this day to the Lord ?”

şi pentru întreaga lucrare pe care o vor face meşteşugarii; ofer aur pentru lucrările din aur şi argint pentru lucrările din argint. Aşadar, cine îşi mai aduce contribuţia, dedicându-se astăzi Domnului ?“ Răspunsul poporului la mesajul regelui

6 T hen the leaders of the fathers’ houses, leaders of the tribes of Israel, the captains of thousands and of hundreds, with the officers over the king’s work, offered willingly.

Căpeteniile familiilor, căpeteniile seminţiilor lui Israel, căpeteniile peste mii şi peste sute şi căpeteniile responsabile cu lucrarea regelui şi-au adus contribuţia.

7 T hey gave for the work of the house of God five thousand talents and ten thousand darics of gold, ten thousand talents of silver, eighteen thousand talents of bronze, and one hundred thousand talents of iron.

Ei au dat pentru lucrarea de la Casa lui Dumnezeu: cinci mii de talanţi de aur şi zece mii de darici de aur, zece mii de talanţi de argint, optsprezece mii de talanţi de bronz şi o sută de mii de talanţi de fier.

8 A nd whoever had precious stones gave them to the treasury of the house of the Lord, into the hand of Jehiel the Gershonite.

Cine a avut pietre preţioase le-a dăruit pentru vistieria Casei Domnului, de care avea grijă gherşonitul Iehiel.

9 T hen the people rejoiced, for they had offered willingly, because with a loyal heart they had offered willingly to the Lord; and King David also rejoiced greatly. David’s Praise to God

Poporul s-a bucurat de darurile pe care le-a făcut, căci le-a dăruit Domnului din toată inima; de asemenea, şi regele David s-a bucurat nespus de mult. Rugăciunea lui David

10 T herefore David blessed the Lord before all the assembly; and David said: “Blessed are You, Lord God of Israel, our Father, forever and ever.

David a binecuvântat pe Domnul înaintea întregii adunări, zicând astfel: „Binecuvântat să fii Tu, Doamne, Dumnezeul lui Israel, Părintele nostru, pentru veci de veci!

11 Y ours, O Lord, is the greatness, The power and the glory, The victory and the majesty; For all that is in heaven and in earth is Yours; Yours is the kingdom, O Lord, And You are exalted as head over all.

Ale Tale sunt, Doamne, măreţia, puterea, gloria, biruinţa şi maiestatea, atât în ceruri, cât şi pe pământ! A Ta, Doamne, este stăpânirea şi Tu Te înalţi ca suveran peste toate!

12 B oth riches and honor come from You, And You reign over all. In Your hand is power and might; In Your hand it is to make great And to give strength to all.

Bogăţia şi slava vin dinaintea Ta. Tu stăpâneşti peste toate. În mâna Ta este puterea şi tăria; mâna Ta poate să înalţe şi să întărească pe oricine.

13 “ Now therefore, our God, We thank You And praise Your glorious name.

Acum, Dumnezeul nostru, noi Îţi aducem mulţumiri şi lăudăm slăvitul Tău Nume.

14 B ut who am I, and who are my people, That we should be able to offer so willingly as this? For all things come from You, And of Your own we have given You.

Căci ce sunt eu şi ce este poporul meu, ca să putem fi în stare să-Ţi oferim aceste daruri? De la Tine le avem pe toate şi ceea ce Ţi-am oferit a fost primit din mâna Ta.

15 F or we are aliens and pilgrims before You, As were all our fathers; Our days on earth are as a shadow, And without hope.

Înaintea Ta noi suntem doar nişte străini şi peregrini, la fel ca şi strămoşii noştri. Zilele noastre pe pământ sunt ca o umbră, fără nădejde.

16 “ O Lord our God, all this abundance that we have prepared to build You a house for Your holy name is from Your hand, and is all Your own.

Doamne, Dumnezeul nostru, tot acest belşug pe care l-am strâns ca să zidim o Casă Numelui Tău cel sfânt, vine din mâna Ta şi totul Îţi aparţine Ţie.

17 I know also, my God, that You test the heart and have pleasure in uprightness. As for me, in the uprightness of my heart I have willingly offered all these things; and now with joy I have seen Your people, who are present here to offer willingly to You.

Dumnezeul meu, ştiu că Tu cercetezi inima, iar curăţia Îţi este plăcută. Eu am dăruit toate acestea în curăţie de inimă şi am privit cu bucurie la poporul Tău, care se află aici, aducându-Ţi darurile lui.

18 O Lord God of Abraham, Isaac, and Israel, our fathers, keep this forever in the intent of the thoughts of the heart of Your people, and fix their heart toward You.

Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Israel, strămoşii noştri, păstrează această dorinţă în inima poporului Tău pe vecie şi ţine-le inima aproape de Tine!

19 A nd give my son Solomon a loyal heart to keep Your commandments and Your testimonies and Your statutes, to do all these things, and to build the temple for which I have made provision.”

Iar fiului meu Solomon, dă-i o inimă dedicată întru totul, ca să păzească poruncile Tale, mărturiile Tale şi rânduielile Tale, să le împlinească pe toate şi să zidească Templul pentru care am făcut pregătiri.“

20 T hen David said to all the assembly, “Now bless the Lord your God.” So all the assembly blessed the Lord God of their fathers, and bowed their heads and prostrated themselves before the Lord and the king. Solomon Anointed King

Apoi David i-a zis întregii adunări: „Binecuvântaţi pe Domnul, Dumnezeul vostru!“ Şi toată adunarea a binecuvântat pe Domnul, Dumnezeul strămoşilor lor; ei s-au închinat cu toţii, plecându-se înaintea Domnului şi a regelui. Solomon recunoscut drept rege

21 A nd they made sacrifices to the Lord and offered burnt offerings to the Lord on the next day: a thousand bulls, a thousand rams, a thousand lambs, with their drink offerings, and sacrifices in abundance for all Israel.

În ziua următoare au adus jertfe Domnului şi au oferit ca arderi de tot Domnului o mie de boi, o mie de berbeci şi o mie de miei, împreună cu jertfe de băutură şi o mulţime de alte jertfe aduse din partea întregului Israel.

22 S o they ate and drank before the Lord with great gladness on that day. And they made Solomon the son of David king the second time, and anointed him before the Lord to be the leader, and Zadok to be priest.

În ziua aceea au mâncat şi au băut în prezenţa Domnului cu mare bucurie, l-au făcut rege a doua oară pe Solomon, fiul lui David, şi l-au uns drept conducător al Domnului, iar pe Ţadok – ca preot.

23 T hen Solomon sat on the throne of the Lord as king instead of David his father, and prospered; and all Israel obeyed him.

Solomon s-a aşezat pe tronul Domnului, ca să domnească în locul lui David, tatăl său; el a avut izbândă şi întregul Israel a ascultat de el.

24 A ll the leaders and the mighty men, and also all the sons of King David, submitted themselves to King Solomon.

Toate căpeteniile, vitejii şi toţi fiii regelui David, s-au supus regelui Solomon.

25 S o the Lord exalted Solomon exceedingly in the sight of all Israel, and bestowed on him such royal majesty as had not been on any king before him in Israel. The Close of David’s Reign

Domnul l-a înălţat pe Solomon înaintea întregului Israel şi i-a făcut parte de o domnie mai strălucită decât a oricărui alt rege al lui Israel care a fost înainte de el. Necrologul lui David

26 T hus David the son of Jesse reigned over all Israel.

David, fiul lui Işai, a domnit peste întregul Israel.

27 A nd the period that he reigned over Israel was forty years; seven years he reigned in Hebron, and thirty-three years he reigned in Jerusalem.

El a domnit peste Israel timp de patruzeci de ani: la Hebron a domnit timp de şapte ani, iar la Ierusalim a domnit timp de treizeci şi trei de ani.

28 S o he died in a good old age, full of days and riches and honor; and Solomon his son reigned in his place.

David a murit după o bătrâneţe fericită, sătul de zile, de bogăţie şi de slavă. În locul lui a domnit fiul său Solomon.

29 N ow the acts of King David, first and last, indeed they are written in the book of Samuel the seer, in the book of Nathan the prophet, and in the book of Gad the seer,

Faptele regelui David, cele dintâi şi cele de pe urmă, sunt scrise în „Cronicile văzătorului Samuel“, în „Cronicile profetului Natan“ şi în „Cronicile văzătorului Gad“,

30 w ith all his reign and his might, and the events that happened to him, to Israel, and to all the kingdoms of the lands.

împreună cu toată domnia şi puterea lui şi cu evenimentele care au avut loc în viaţa lui, în Israel şi în toate regatele celorlalte ţări.