1 N ow King David was old, advanced in years; and they put covers on him, but he could not get warm.

Regele David îmbătrânise şi acum era înaintat în vârstă. L-au acoperit cu pături, dar nu se putea încălzi.

2 T herefore his servants said to him, “Let a young woman, a virgin, be sought for our lord the king, and let her stand before the king, and let her care for him; and let her lie in your bosom, that our lord the king may be warm.”

Slujitorii săi i-au zis: „Să se caute pentru stăpânul nostru, regele, o tânără fecioară, care să stea înaintea regelui şi care să-i fie servitoare. Ea să se culce la pieptul tău şi stăpânul nostru, regele, se va încălzi.“

3 S o they sought for a lovely young woman throughout all the territory of Israel, and found Abishag the Shunammite, and brought her to the king.

Ei au căutat în tot teritoriul lui Israel o tânără frumoasă şi au găsit-o pe Abişag şunamita, pe care au adus-o la rege.

4 T he young woman was very lovely; and she cared for the king, and served him; but the king did not know her.

Tânăra era foarte frumoasă. Ea i-a devenit regelui servitoare şi s-a îngrijit de el, dar regele n-a cunoscut-o.

5 T hen Adonijah the son of Haggith exalted himself, saying, “I will be king”; and he prepared for himself chariots and horsemen, and fifty men to run before him.

Adonia, fiul Haghitei, s-a îngâmfat zicând: „Eu voi deveni rege!“ El şi-a pregătit un car, călăreţi şi cincizeci de bărbaţi care alergau înaintea lui.

6 ( And his father had not rebuked him at any time by saying, “Why have you done so?” He was also very good-looking. His mother had borne him after Absalom.)

Tatăl său nu l-a mustrat niciodată, spunând: „De ce ai făcut astfel?“ El s-a născut după Absalom şi era, de asemenea, foarte frumos la chip.

7 T hen he conferred with Joab the son of Zeruiah and with Abiathar the priest, and they followed and helped Adonijah.

El a vorbit cu Ioab, fiul Ţeruiei, şi cu preotul Abiatar, iar aceştia l-au sprijinit pe Adonia.

8 B ut Zadok the priest, Benaiah the son of Jehoiada, Nathan the prophet, Shimei, Rei, and the mighty men who belonged to David were not with Adonijah.

Dar preotul Ţadok, Benaia, fiul lui Iehoiada, profetul Natan, Şimei, Rei şi vitejii lui David nu au fost de partea lui Adonia.

9 A nd Adonijah sacrificed sheep and oxen and fattened cattle by the stone of Zoheleth, which is by En Rogel; he also invited all his brothers, the king’s sons, and all the men of Judah, the king’s servants.

Adonia a tăiat oi, vite şi viţei îngrăşaţi lângă Piatra lui Zohelet, care se află în apropiere de En-Roghel. El i-a invitat pe toţi fraţii săi, fiii regelui, şi pe toţi bărbaţii lui Iuda, slujitorii regelui.

10 B ut he did not invite Nathan the prophet, Benaiah, the mighty men, or Solomon his brother.

Dar pe profetul Natan, pe Benaia, pe viteji şi pe Solomon, fratele său, nu i-a invitat.

11 S o Nathan spoke to Bathsheba the mother of Solomon, saying, “Have you not heard that Adonijah the son of Haggith has become king, and David our lord does not know it?

Natan i-a spus Batşebei, mama lui Solomon: „N-ai auzit că Adonia, fiul Haghitei, s-a făcut rege? Stăpânul nostru David nu ştie acest lucru!

12 C ome, please, let me now give you advice, that you may save your own life and the life of your son Solomon.

Prin urmare, dă-mi voie să te sfătuiesc cum să-ţi scapi viaţa, tu şi fiul tău Solomon.

13 G o immediately to King David and say to him, ‘Did you not, my lord, O king, swear to your maidservant, saying, “Assuredly your son Solomon shall reign after me, and he shall sit on my throne“? Why then has Adonijah become king?’

Du-te, intră la regele David şi spune-i: «Stăpâne, regele meu, oare nu i-ai jurat tu însuţi slujitoarei tale că Solomon, fiul meu, va domni după tine şi că el va urma la tron? Atunci de ce domneşte Adonia?»

14 T hen, while you are still talking there with the king, I also will come in after you and confirm your words.”

În timp ce vei vorbi acolo cu regele, eu însumi voi veni după tine şi voi întări cuvintele tale.“

15 S o Bathsheba went into the chamber to the king. (Now the king was very old, and Abishag the Shunammite was serving the king.)

Batşeba s-a dus în odaia regelui. Regele era foarte bătrân, iar Abişag şunamita se îngrijea de el.

16 A nd Bathsheba bowed and did homage to the king. Then the king said, “What is your wish?”

Batşeba s-a plecat şi s-a închinat înaintea regelui. – Ce doreşti? a întrebat regele.

17 T hen she said to him, “My lord, you swore by the Lord your God to your maidservant, saying, ‘Assuredly Solomon your son shall reign after me, and he shall sit on my throne.’

– Stăpânul meu, a răspuns ea, tu însuţi ai jurat slujitoarei tale pe Domnul, Dumnezeul tău, spunând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine şi el va şedea pe tronul meu!“

18 S o now, look! Adonijah has become king; and now, my lord the king, you do not know about it.

Totuşi, acum Adonia domneşte, iar stăpânul meu, regele, nu ştie acest lucru.

19 H e has sacrificed oxen and fattened cattle and sheep in abundance, and has invited all the sons of the king, Abiathar the priest, and Joab the commander of the army; but Solomon your servant he has not invited.

El a tăiat vite, viţei îngrăşaţi şi oi în mare număr şi i-a invitat pe toţi fiii regelui, pe preotul Abiatar şi pe Ioab, conducătorul oştirii. Dar pe Solomon, slujitorul tău, nu l-a invitat.

20 A nd as for you, my lord, O king, the eyes of all Israel are on you, that you should tell them who will sit on the throne of my lord the king after him.

Acum, o, rege, stăpânul meu, ochii întregului Israel sunt aţintiţi spre tine ca să le spui cine va urma să domnească după stăpânul meu, regele.

21 O therwise it will happen, when my lord the king rests with his fathers, that I and my son Solomon will be counted as offenders.”

Altfel, se va întâmpla că, atunci când stăpânul meu, regele, se va culca alături de părinţii săi, eu şi fiul meu Solomon vom fi priviţi ca nişte vinovaţi.

22 A nd just then, while she was still talking with the king, Nathan the prophet also came in.

În timp ce vorbea ea cu regele, a venit şi profetul Natan.

23 S o they told the king, saying, “Here is Nathan the prophet.” And when he came in before the king, he bowed down before the king with his face to the ground.

L-au înştiinţat pe rege că a sosit profetul Natan. Acesta a venit înaintea regelui şi s-a plecat cu faţa la pământ înaintea lui.

24 A nd Nathan said, “My lord, O king, have you said, ‘Adonijah shall reign after me, and he shall sit on my throne’?

Natan a zis: – Stăpâne, regele meu, oare ai spus tu că Adonia va domni după tine şi că el va şedea pe tronul tău?

25 F or he has gone down today, and has sacrificed oxen and fattened cattle and sheep in abundance, and has invited all the king’s sons, and the commanders of the army, and Abiathar the priest; and look! They are eating and drinking before him; and they say, ‘ Long live King Adonijah!’

Căci el a coborât astăzi, a tăiat vite, viţei îngrăşaţi şi oi în mare număr şi i-a invitat pe toţi fiii regelui, pe conducătorii oştirii şi pe preotul Abiatar. Chiar acum ei mănâncă şi beau înaintea lui şi strigă: „Trăiască regele Adonia!“

26 B ut he has not invited me—me your servant—nor Zadok the priest, nor Benaiah the son of Jehoiada, nor your servant Solomon.

Cu toate acestea, pe mine, slujitorul tău, pe preotul Ţadok, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, şi pe Solomon, slujitorul tău, nu ne-a invitat.

27 H as this thing been done by my lord the king, and you have not told your servant who should sit on the throne of my lord the king after him?” David Proclaims Solomon King

Oare din porunca stăpânului meu, regele, s-a înfăptuit acest lucru? Să nu-i fi adus la cunoştinţă slujitorului tău cine va sta pe tronul stăpânului meu, regele, după el?

28 T hen King David answered and said, “Call Bathsheba to me.” So she came into the king’s presence and stood before the king.

Regele David a zis: – Chemaţi-o pe Batşeba! Ea a intrat şi s-a înfăţişat înaintea regelui.

29 A nd the king took an oath and said, “ As the Lord lives, who has redeemed my life from every distress,

Regele a jurat zicând: – Viu este Domnul Care m-a izbăvit din fiecare necaz

30 j ust as I swore to you by the Lord God of Israel, saying, ‘Assuredly Solomon your son shall be king after me, and he shall sit on my throne in my place,’ so I certainly will do this day.”

că voi face astăzi aşa cum ţi-am jurat pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, spunând: „Solomon, fiul tău, va domni după mine; el va şedea pe tron în locul meu.“

31 T hen Bathsheba bowed with her face to the earth, and paid homage to the king, and said, “Let my lord King David live forever!”

Batşeba s-a plecat cu faţa la pământ şi s-a închinat înaintea regelui. Apoi a zis: – Trăiască veşnic stăpânul meu, regele David!

32 A nd King David said, “Call to me Zadok the priest, Nathan the prophet, and Benaiah the son of Jehoiada.” So they came before the king.

Apoi regele David a zis: „Chemaţi-i pe preotul Ţadok, pe profetul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada!“ Ei au venit înaintea regelui,

33 T he king also said to them, “Take with you the servants of your lord, and have Solomon my son ride on my own mule, and take him down to Gihon.

iar el le-a poruncit: – Luaţi-i cu voi pe slujitorii stăpânului vostru, puneţi-l pe fiul meu Solomon să călărească pe catârul meu şi duceţi-l la Ghihon.

34 T here let Zadok the priest and Nathan the prophet anoint him king over Israel; and blow the horn, and say, ‘ Long live King Solomon!’

Preotul Ţadok şi profetul Natan să-l ungă acolo ca rege peste Israel. Să sunaţi din trâmbiţă şi să strigaţi: „Trăiască regele Solomon!“

35 T hen you shall come up after him, and he shall come and sit on my throne, and he shall be king in my place. For I have appointed him to be ruler over Israel and Judah.”

Apoi mergeţi după el. El să vină şi să se urce pe tronul meu, căci el va domni în locul meu, întrucât cu privire la el am poruncit să fie conducător peste Israel şi peste Iuda.

36 B enaiah the son of Jehoiada answered the king and said, “Amen! May the Lord God of my lord the king say so too.

Benaia, fiul lui Iehoiada, i-a răspuns regelui astfel: – Amin! Aşa să hotărască Domnul, Dumnezeul stăpânului meu, regele.

37 A s the Lord has been with my lord the king, even so may He be with Solomon, and make his throne greater than the throne of my lord King David.”

După cum Domnul a fost cu stăpânul meu, regele, tot aşa să fie şi cu Solomon şi să-i înalţe tronul mai presus decât tronul stăpânului meu, regele David.

38 S o Zadok the priest, Nathan the prophet, Benaiah the son of Jehoiada, the Cherethites, and the Pelethites went down and had Solomon ride on King David’s mule, and took him to Gihon.

Preotul Ţadok, profetul Natan, Benaia, fiul lui Iehoiada, cheretiţii şi peletiţii au coborât, l-au pus pe Solomon să călărească pe catârul regelui David şi l-au adus la Ghihon.

39 T hen Zadok the priest took a horn of oil from the tabernacle and anointed Solomon. And they blew the horn, and all the people said, “Long live King Solomon!”

Preotul Ţadok a luat cornul cu untdelemn din Cort şi l-a uns pe Solomon. Apoi au sunat din trâmbiţă şi tot poporul a strigat: „Trăiască regele Solomon!“

40 A nd all the people went up after him; and the people played the flutes and rejoiced with great joy, so that the earth seemed to split with their sound.

Tot poporul s-a dus după el, cântând din fluiere şi bucurându-se nespus de mult, încât se cutremura pământul de strigătul lor.

41 N ow Adonijah and all the guests who were with him heard it as they finished eating. And when Joab heard the sound of the horn, he said, “Why is the city in such a noisy uproar?”

Adonia împreună cu toţi oaspeţii care erau cu el au auzit strigătul şi s-au oprit din mâncat. Ioab a auzit sunetul trâmbiţei şi a întrebat: „De ce se aude această zarvă în cetate?“

42 W hile he was still speaking, there came Jonathan, the son of Abiathar the priest. And Adonijah said to him, “Come in, for you are a prominent man, and bring good news.”

În timp ce el vorbea, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Adonia i-a zis: – Vino, căci tu eşti un om vrednic şi aduci veşti bune!

43 T hen Jonathan answered and said to Adonijah, “No! Our lord King David has made Solomon king.

– Nicidecum, i-a răspuns Ionatan. Stăpânul nostru, regele David, l-a numit rege pe Solomon.

44 T he king has sent with him Zadok the priest, Nathan the prophet, Benaiah the son of Jehoiada, the Cherethites, and the Pelethites; and they have made him ride on the king’s mule.

Regele i-a trimis cu el pe preotul Ţadok, pe profetul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe cheretiţi şi pe peletiţi, iar ei l-au pus să călărească pe catârul regelui.

45 S o Zadok the priest and Nathan the prophet have anointed him king at Gihon; and they have gone up from there rejoicing, so that the city is in an uproar. This is the noise that you have heard.

Preotul Ţadok şi profetul Natan l-au uns rege la Ghihon şi au plecat de acolo bucuroşi, iar cetatea freamătă. Aceasta era zarva pe care aţi auzit-o.

46 A lso Solomon sits on the throne of the kingdom.

De asemenea, Solomon s-a aşezat pe tronul regal.

47 A nd moreover the king’s servants have gone to bless our lord King David, saying, ‘May God make the name of Solomon better than your name, and may He make his throne greater than your throne.’ Then the king bowed himself on the bed.

Iar slujitorii regelui au venit să-l binecuvânteze pe stăpânul nostru, regele David, zicând: „Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decât numele tău şi să-i înalţe tronul mai presus decât tronul tău.“ Apoi regele s-a închinat în patul său.

48 A lso the king said thus, ‘Blessed be the Lord God of Israel, who has given one to sit on my throne this day, while my eyes see it! ’”

Regele a mai zis: „Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, Care mi-a dat astăzi un urmaş care să şadă pe tronul meu şi pe care să-l văd cu ochii mei!“

49 S o all the guests who were with Adonijah were afraid, and arose, and each one went his way.

Toţi oaspeţii care erau cu Adonia au început să tremure, s-au ridicat şi fiecare a luat-o care încotro.

50 N ow Adonijah was afraid of Solomon; so he arose, and went and took hold of the horns of the altar.

Adonia s-a temut de Solomon; s-a sculat, s-a dus la Cort şi s-a prins de coarnele altarului.

51 A nd it was told Solomon, saying, “Indeed Adonijah is afraid of King Solomon; for look, he has taken hold of the horns of the altar, saying, ‘Let King Solomon swear to me today that he will not put his servant to death with the sword.’”

Lui Solomon i s-a spus că Adonia se teme de el şi că acesta s-a apucat de coarnele altarului, zicând: „Să-mi jure regele Solomon astăzi că nu-l va omorî pe slujitorul său cu sabia!“

52 T hen Solomon said, “If he proves himself a worthy man, not one hair of him shall fall to the earth; but if wickedness is found in him, he shall die.”

Solomon a răspuns: „Dacă este un om vrednic, nici un fir de păr nu-i va cădea la pământ, dar, dacă se va găsi răutate în el, va muri!“

53 S o King Solomon sent them to bring him down from the altar. And he came and fell down before King Solomon; and Solomon said to him, “Go to your house.”

Regele Solomon şi-a trimis oamenii ca să-l coboare de la altar, iar el a venit şi s-a închinat înaintea regelui Solomon. Solomon i-a zis: „Du-te acasă!“