1 T hen Job answered and said:

Iov a răspuns:

2 “ Oh, that my grief were fully weighed, And my calamity laid with it on the scales!

„O! dacă mi s-ar putea cântări durerea şi dacă mi-ar fi pusă în cumpănă nenorocirea!

3 F or then it would be heavier than the sand of the sea— Therefore my words have been rash.

Ar fi mai grele decât nisipul mării; de aceea mi-au fost atât de nesăbuite cuvintele.

4 F or the arrows of the Almighty are within me; My spirit drinks in their poison; The terrors of God are arrayed against me.

Căci săgeţile Celui Atotputernic m-au străpuns, iar sufletul meu le bea otrava. Groaza lui Dumnezeu vine ca o oaste asupra mea.

5 D oes the wild donkey bray when it has grass, Or does the ox low over its fodder?

Oare rage măgarul sălbatic când are iarbă sau mugeşte boul când are nutreţ?

6 C an flavorless food be eaten without salt? Or is there any taste in the white of an egg?

Se mănâncă oare fără sare ceea ce nu are gust? Are vreun gust albuşul de ou?

7 M y soul refuses to touch them; They are as loathsome food to me.

Nu mă ating de aşa ceva, căci o aşa mâncare mă îmbolnăveşte.

8 “ Oh, that I might have my request, That God would grant me the thing that I long for!

O! de-aş putea avea ceea ce vreau şi dacă Dumnezeu mi-ar împlini dorinţa:

9 T hat it would please God to crush me, That He would loose His hand and cut me off!

de-ar vrea Dumnezeu să mă zdrobească, să-Şi întindă mâna şi să mă nimicească!

10 T hen I would still have comfort; Though in anguish I would exult, He will not spare; For I have not concealed the words of the Holy One.

Atunci mi-ar rămâne măcar această mângâiere şi această bucurie în durerea care nu se mai termină: că n-am încălcat niciodată cuvintele Celui Sfânt.

11 “ What strength do I have, that I should hope? And what is my end, that I should prolong my life?

Ce putere mai am ca să mai sper? Care mi-e sfârşitul ca să mai am răbdare?

12 I s my strength the strength of stones? Or is my flesh bronze?

Am eu puterea pietrei? Este oare de bronz carnea mea?

13 I s my help not within me? And is success driven from me?

Cu adevărat, nu-mi pot fi de nici un ajutor! Orice sprijin m-a părăsit!

14 “ To him who is afflicted, kindness should be shown by his friend, Even though he forsakes the fear of the Almighty.

Cel deznădăjduit are parte de mila prietenului său, altfel şi-ar pierde frica de Cel Atotputernic.

15 M y brothers have dealt deceitfully like a brook, Like the streams of the brooks that pass away,

Dar fraţii mei sunt înşelători ca un pârâu, ca albia pâraielor care ies din matcă,

16 W hich are dark because of the ice, And into which the snow vanishes.

ca torentele tulburi din cauza gheţii, în care stă ascunsă zăpada.

17 W hen it is warm, they cease to flow; When it is hot, they vanish from their place.

Când se-ncălzeşte vremea, pâraiele seacă, când este cald, li se usucă albia.

18 T he paths of their way turn aside, They go nowhere and perish.

Caravanele se întorc din drum după ele, se cufundă în deşert şi pier.

19 T he caravans of Tema look, The travelers of Sheba hope for them.

Caravanele din Tema se uită la ele, călătorii din Şeba speră privindu-le.

20 T hey are disappointed because they were confident; They come there and are confused.

Sunt ruşinaţi însă pentru că s-au încrezut în ele; ajung acolo doar ca să fie dezamăgiţi.

21 F or now you are nothing, You see terror and are afraid.

Ca ele sunteţi şi voi pentru mine: îmi vedeţi nenorocirea şi vă temeţi.

22 D id I ever say, ‘Bring something to me’? Or, ‘Offer a bribe for me from your wealth’?

Am zis eu vreodată: «Faceţi-mi un dar!» sau: «Daţi mită pentru mine din bogăţia voastră!»

23 O r, ‘Deliver me from the enemy’s hand’? Or, ‘Redeem me from the hand of oppressors’?

sau: «Scăpaţi-mă din mâna vreunui duşman!» sau: «Răscumpăraţi-mă din mâna vreunui asupritor!»

24 “ Teach me, and I will hold my tongue; Cause me to understand wherein I have erred.

Învăţaţi-mă şi voi tăcea, arătaţi-mi unde am greşit.

25 H ow forceful are right words! But what does your arguing prove?

Cât de dureroase sunt cuvintele drepte! Dar mustrările voastre, ce dovedesc?

26 D o you intend to rebuke my words, And the speeches of a desperate one, which are as wind?

Vreţi să mă mustraţi pentru cuvintele mele şi să luaţi drept vânt cuvintele unui deznădăjduit?

27 Y es, you overwhelm the fatherless, And you undermine your friend.

Voi vă jucaţi chiar şi cu viaţa orfanilor, vă vindeţi chiar şi prietenul!

28 N ow therefore, be pleased to look at me; For I would never lie to your face.

Dar acum uitaţi-vă la mine, vă rog! Oare vă voi minţi în faţă?

29 Y ield now, let there be no injustice! Yes, concede, my righteousness still stands!

Încetaţi, nu fiţi nedrepţi! Încetaţi, e vorba de dreptatea mea!

30 I s there injustice on my tongue? Cannot my taste discern the unsavory?

Este vreo nedreptate pe limba mea? Nu deosebeşte cerul gurii mele ce este rău?