1 T hen he came to Derbe and Lystra. And behold, a certain disciple was there, named Timothy, the son of a certain Jewish woman who believed, but his father was Greek.

Pavel a venit în Derbe şi apoi în Listra. Şi iată că acolo era un ucenic pe nume Timotei, fiul unei iudeice credincioase, dar al cărui tată era grec.

2 H e was well spoken of by the brethren who were at Lystra and Iconium.

El era vorbit de bine de fraţii din Listra şi din Iconia.

3 P aul wanted to have him go on with him. And he took him and circumcised him because of the Jews who were in that region, for they all knew that his father was Greek.

Pavel a vrut să-l ia cu el în călătorie, aşa că, după ce l-a luat, l-a circumcis, din pricina iudeilor care erau în acele locuri. Căci toţi ştiau că tatăl lui era grec.

4 A nd as they went through the cities, they delivered to them the decrees to keep, which were determined by the apostles and elders at Jerusalem.

În timp ce treceau prin cetăţi, ei îi îndemnau pe fraţi să păzească hotărârile care fuseseră luate de apostolii şi bătrânii din Ierusalim.

5 S o the churches were strengthened in the faith, and increased in number daily. The Macedonian Call

Bisericile se întăreau în credinţă şi creşteau la număr în fiecare zi. Viziunea lui Pavel în care apare bărbatul macedonean

6 N ow when they had gone through Phrygia and the region of Galatia, they were forbidden by the Holy Spirit to preach the word in Asia.

Fiindcă au fost opriţi de Duhul Sfânt să predice Cuvântul în Asia, au trecut prin ţinutul Frigiei şi al Galatiei.

7 A fter they had come to Mysia, they tried to go into Bithynia, but the Spirit did not permit them.

Când au ajuns lângă Misia, au încercat să se ducă în Bitinia, dar Duhul lui Isus nu le-a dat voie.

8 S o passing by Mysia, they came down to Troas.

Au trecut deci prin Misia şi s-au dus în Troa.

9 A nd a vision appeared to Paul in the night. A man of Macedonia stood and pleaded with him, saying, “Come over to Macedonia and help us.”

În timpul nopţii, Pavel a văzut o viziune: un macedonean stătea în picioare şi-l ruga: „Treci în Macedonia şi ajută-ne!“

10 N ow after he had seen the vision, immediately we sought to go to Macedonia, concluding that the Lord had called us to preach the gospel to them. Lydia Baptized at Philippi

După ce Pavel a văzut viziunea, am căutat imediat să ne ducem în Macedonia, ajungând la concluzia că Dumnezeu ne-a chemat să le vestim Evanghelia. În Filipi

11 T herefore, sailing from Troas, we ran a straight course to Samothrace, and the next day came to Neapolis,

Am pornit pe mare din Troa şi ne-am îndreptat direct spre Samotracia. În ziua următoare am plecat spre Neapolis,

12 a nd from there to Philippi, which is the foremost city of that part of Macedonia, a colony. And we were staying in that city for some days.

iar de acolo spre Filipi, care este cea dintâi cetate dintr-o regiune a Macedoniei, o colonie. În cetatea aceasta am rămas câteva zile.

13 A nd on the Sabbath day we went out of the city to the riverside, where prayer was customarily made; and we sat down and spoke to the women who met there.

În ziua de Sabat am ieşit dincolo de poarta cetăţii, lângă un râu, unde credeam că se află un loc de rugăciune. Ne-am aşezat şi le-am vorbit femeilor care se adunaseră acolo.

14 N ow a certain woman named Lydia heard us. She was a seller of purple from the city of Thyatira, who worshiped God. The Lord opened her heart to heed the things spoken by Paul.

O femeie pe nume Lidia, vânzătoare de purpură în cetatea Tiatira, care era temătoare de Dumnezeu, stătea şi ea acolo şi asculta. Domnul i-a deschis inima ca să ia aminte la cele spuse de Pavel.

15 A nd when she and her household were baptized, she begged us, saying, “If you have judged me to be faithful to the Lord, come to my house and stay.” So she persuaded us. Paul and Silas Imprisoned

După ce ea şi casa ei au fost botezaţi, Lidia ne-a rugat zicând: „Dacă consideraţi că sunt credincioasă Domnului, veniţi şi rămâneţi în casa mea!“ Şi ne-a înduplecat. Pavel şi Silas în închisoare

16 N ow it happened, as we went to prayer, that a certain slave girl possessed with a spirit of divination met us, who brought her masters much profit by fortune-telling.

Într-o zi, în timp ce ne duceam spre locul de rugăciune, ne-a întâlnit o sclavă care avea în ea un duh de divinaţie şi care, prin ghicire, aducea mult câştig stăpânilor ei.

17 T his girl followed Paul and us, and cried out, saying, “These men are the servants of the Most High God, who proclaim to us the way of salvation.”

Ea se ţinea după Pavel şi după noi şi striga: „Aceşti oameni sunt robi ai Dumnezeului celui Preaînalt şi ei vă vestesc Calea mântuirii!“

18 A nd this she did for many days. But Paul, greatly annoyed, turned and said to the spirit, “I command you in the name of Jesus Christ to come out of her.” And he came out that very hour.

Aşa a făcut ea timp de mai multe zile. Atunci Pavel, supărat, s-a întors şi i-a zis duhului: „Îţi poruncesc în Numele lui Isus Cristos să ieşi din ea!“ Şi a ieşit chiar în ceasul acela.

19 B ut when her masters saw that their hope of profit was gone, they seized Paul and Silas and dragged them into the marketplace to the authorities.

Când stăpânii ei au văzut că speranţa lor de câştig s-a dus, i-au apucat pe Pavel şi pe Silas şi i-au târât în piaţa publică, înaintea autorităţilor.

20 A nd they brought them to the magistrates, and said, “These men, being Jews, exceedingly trouble our city;

I-au adus înaintea magistraţilor şi au zis: „Oamenii aceştia ne tulbură cetatea! Sunt iudei

21 a nd they teach customs which are not lawful for us, being Romans, to receive or observe.”

şi vestesc nişte obiceiuri pe care nouă, romanilor, nu ne este permis nici să le primim, nici să le practicăm!“

22 T hen the multitude rose up together against them; and the magistrates tore off their clothes and commanded them to be beaten with rods.

Mulţimea s-a ridicat şi ea împotriva lor, iar magistraţii le-au sfâşiat hainele şi au poruncit să fie bătuţi cu nuiele.

23 A nd when they had laid many stripes on them, they threw them into prison, commanding the jailer to keep them securely.

După ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în închisoare, poruncind temnicerului să-i păzească bine.

24 H aving received such a charge, he put them into the inner prison and fastened their feet in the stocks. The Philippian Jailer Saved

Primind un astfel de ordin, temnicerul i-a aruncat în celula cea mai lăuntrică şi le-a băgat picioarele în butuci.

25 B ut at midnight Paul and Silas were praying and singing hymns to God, and the prisoners were listening to them.

Pe la miezul nopţii, Pavel şi Silas se rugau şi-I cântau laudă lui Dumnezeu, iar deţinuţii îi ascultau.

26 S uddenly there was a great earthquake, so that the foundations of the prison were shaken; and immediately all the doors were opened and everyone’s chains were loosed.

Deodată a avut loc un cutremur atât de mare, încât s-au clătinat temeliile închisorii. Toate uşile s-au deschis dintr-odată şi fiecăruia i s-au dezlegat lanţurile.

27 A nd the keeper of the prison, awaking from sleep and seeing the prison doors open, supposing the prisoners had fled, drew his sword and was about to kill himself.

Temnicerul s-a trezit şi, când a văzut că uşile închisorii erau deschise, şi-a scos sabia ca să se omoare, crezând că deţinuţii au fugit.

28 B ut Paul called with a loud voice, saying, “Do yourself no harm, for we are all here.”

Pavel însă a strigat cu glas tare: – Să nu-ţi faci nici un rău, căci toţi suntem aici!

29 T hen he called for a light, ran in, and fell down trembling before Paul and Silas.

Atunci temnicerul a cerut o făclie, s-a repezit înăuntru şi a căzut tremurând înaintea lui Pavel şi a lui Silas.

30 A nd he brought them out and said, “Sirs, what must I do to be saved?”

Apoi, conducându-i afară, a zis: – Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?

31 S o they said, “Believe on the Lord Jesus Christ, and you will be saved, you and your household.”

Ei i-au răspuns: – Crede în Domnul Isus şi vei fi mântuit, tu şi casa ta!

32 T hen they spoke the word of the Lord to him and to all who were in his house.

Şi i-au predicat Cuvântul Domnului atât lui, cât şi tuturor celor din casa lui.

33 A nd he took them the same hour of the night and washed their stripes. And immediately he and all his family were baptized.

Chiar în ceasul acela din noapte, temnicerul i-a luat şi le-a spălat rănile; apoi, imediat, el şi toţi ai lui au fost botezaţi.

34 N ow when he had brought them into his house, he set food before them; and he rejoiced, having believed in God with all his household. Paul Refuses to Depart Secretly

După aceea i-a dus acasă la el şi le-a pus masa; şi s-a bucurat nespus cu toţi cei din casa lui pentru că a crezut în Dumnezeu.

35 A nd when it was day, the magistrates sent the officers, saying, “Let those men go.”

Când s-a făcut zi, magistraţii i-au trimis pe ofiţeri să -i spună temnicerului: „Eliberează-i pe oamenii aceia!“

36 S o the keeper of the prison reported these words to Paul, saying, “The magistrates have sent to let you go. Now therefore depart, and go in peace.”

Temnicerul i-a spus lui Pavel următoarele cuvinte: – Magistraţii au trimis ordin să fiţi eliberaţi! Acum deci ieşiţi şi duceţi-vă în pace!

37 B ut Paul said to them, “They have beaten us openly, uncondemned Romans, and have thrown us into prison. And now do they put us out secretly? No indeed! Let them come themselves and get us out.”

Însă Pavel le-a zis ofiţerilor: – Ne-au bătut în public, fără să fim judecaţi, pe noi care suntem cetăţeni romani, ne-au aruncat în închisoare, iar acum vor să ne scoată afară pe ascuns?! În nici un caz! Să vină ei înşişi să ne ducă afară!

38 A nd the officers told these words to the magistrates, and they were afraid when they heard that they were Romans.

Ofiţerii au spus aceste cuvinte magistraţilor. Aceştia s-au temut când au auzit că ei erau cetăţeni romani

39 T hen they came and pleaded with them and brought them out, and asked them to depart from the city.

şi au venit să-i liniştească. I-au condus afară şi i-au rugat să plece din cetate.

40 S o they went out of the prison and entered the house of Lydia; and when they had seen the brethren, they encouraged them and departed.

Au ieşit din închisoare şi s-au dus la Lidia, iar după ce i-au văzut şi i-au încurajat pe fraţi, au plecat.