1 N ow it came to pass, when Isaac was old and his eyes were so dim that he could not see, that he called Esau his older son and said to him, “My son.” And he answered him, “Here I am.”

Când a îmbătrânit şi i-au slăbit ochii, astfel încât nu mai putea să vadă, Isaac l-a chemat pe Esau, fiul său cel mare, şi i-a zis: – Fiule! – Iată-mă! a răspuns el.

2 T hen he said, “Behold now, I am old. I do not know the day of my death.

– Eu sunt bătrân şi nu ştiu ziua morţii mele, i-a spus Isaac.

3 N ow therefore, please take your weapons, your quiver and your bow, and go out to the field and hunt game for me.

Deci ia-ţi armele – tolba cu săgeţi şi arcul – du-te la câmp şi adu-mi vânat.

4 A nd make me savory food, such as I love, and bring it to me that I may eat, that my soul may bless you before I die.”

Apoi pregăteşte-mi o mâncare gustoasă, aşa cum îmi place mie şi adu-mi-o să o mănânc, pentru ca să te pot binecuvânta înainte de a muri.

5 N ow Rebekah was listening when Isaac spoke to Esau his son. And Esau went to the field to hunt game and to bring it.

Rebeca a tras cu urechea la ceea ce Isaac i-a spus fiului său Esau. Apoi, după ce Esau a plecat la câmp ca să prindă vânat şi să-l aducă,

6 S o Rebekah spoke to Jacob her son, saying, “Indeed I heard your father speak to Esau your brother, saying,

Rebeca i-a zis fiului său Iacov: – L-am auzit pe tatăl tău cerându-i fratelui tău, Esau,

7 ‘ Bring me game and make savory food for me, that I may eat it and bless you in the presence of the Lord before my death.’

să-i aducă vânat şi să-i pregătească o mâncare gustoasă ca să o mănânce, pentru ca să îl binecuvânteze înaintea Domnului înainte de a muri.

8 N ow therefore, my son, obey my voice according to what I command you.

De aceea, fiule, ascultă-mă şi fă ceea ce-ţi poruncesc!

9 G o now to the flock and bring me from there two choice kids of the goats, and I will make savory food from them for your father, such as he loves.

Du-te la turmă şi alege-mi de acolo doi iezi, ca să-i fac tatălui tău o mâncare gustoasă, aşa cum îi place lui;

10 T hen you shall take it to your father, that he may eat it, and that he may bless you before his death.”

apoi tu o vei duce tatălui tău să o mănânce, pentru ca el să te binecuvânteze înainte să moară.

11 A nd Jacob said to Rebekah his mother, “Look, Esau my brother is a hairy man, and I am a smooth- skinned man.

Dar Iacov i-a răspuns mamei sale, Rebeca: – Fratele meu, Esau, este păros, iar eu am pielea netedă.

12 P erhaps my father will feel me, and I shall seem to be a deceiver to him; and I shall bring a curse on myself and not a blessing.”

Dacă tatăl meu mă va pipăi, mă va considera un înşelător şi voi atrage asupra mea blestemul în locul binecuvântării.

13 B ut his mother said to him, “ Let your curse be on me, my son; only obey my voice, and go, get them for me.”

– Asupra mea să cadă blestemul tău, fiule, a spus mama sa. Ascultă-mă deci! Du-te şi adu-mi iezii!

14 A nd he went and got them and brought them to his mother, and his mother made savory food, such as his father loved.

El s-a dus, i-a luat şi i-a adus mamei sale, iar mama sa a pregătit o mâncare gustoasă, aşa cum îi plăcea tatălui său.

15 T hen Rebekah took the choice clothes of her elder son Esau, which were with her in the house, and put them on Jacob her younger son.

După aceea, a luat cele mai bune haine ale fiului său cel mare, Esau, pe care le avea acasă şi l-a îmbrăcat cu ele pe fiul său cel mic, Iacov;

16 A nd she put the skins of the kids of the goats on his hands and on the smooth part of his neck.

ea a pus pieile iezilor pe mâinile lui şi pe partea netedă a gâtului său.

17 T hen she gave the savory food and the bread, which she had prepared, into the hand of her son Jacob.

Apoi i-a dat fiului său Iacov mâncarea gustoasă şi pâinea pe care le pregătise,

18 S o he went to his father and said, “My father.” And he said, “Here I am. Who are you, my son?”

iar el s-a dus la tatăl său şi i-a zis: – Tată! – Aici sunt! a răspuns el. Care eşti, fiule?

19 J acob said to his father, “I am Esau your firstborn; I have done just as you told me; please arise, sit and eat of my game, that your soul may bless me.”

– Sunt Esau, întâiul tău născut, i-a răspuns Iacov. Am făcut aşa cum mi-ai spus; acum scoală-te, şezi şi mănâncă din vânatul meu, pentru ca să mă binecuvântezi.

20 B ut Isaac said to his son, “How is it that you have found it so quickly, my son?” And he said, “Because the Lord your God brought it to me.”

– Cum de l-ai găsit aşa de repede, fiule? l-a întrebat Isaac. – Domnul, Dumnezeul tău, mi l-a scos în cale, a răspuns el.

21 I saac said to Jacob, “Please come near, that I may feel you, my son, whether you are really my son Esau or not.”

Atunci Isaac i-a zis lui Iacov: – Apropie-te ca să te pot pipăi, fiule, pentru ca să-mi dau seama dacă tu eşti într-adevăr fiul meu Esau.

22 S o Jacob went near to Isaac his father, and he felt him and said, “The voice is Jacob’s voice, but the hands are the hands of Esau.”

Iacov s-a apropiat de tatăl său, Isaac, care l-a pipăit şi şi-a zis: „Vocea este a lui Iacov, dar mâinile sunt ale lui Esau.“

23 A nd he did not recognize him, because his hands were hairy like his brother Esau’s hands; so he blessed him.

Nu l-a recunoscut, pentru că mâinile lui erau păroase la fel ca şi mâinile fratelui său, Esau; aşa că l-a binecuvântat.

24 T hen he said, “ Are you really my son Esau?” He said, “I am. ”

Isaac l-a întrebat încă o dată: – Eşti tu într-adevăr fiul meu Esau? – Da, sunt! a răspuns Iacov.

25 H e said, “Bring it near to me, and I will eat of my son’s game, so that my soul may bless you.” So he brought it near to him, and he ate; and he brought him wine, and he drank.

Atunci Isaac a zis: – Adu-mi să mănânc din vânatul fiului meu, pentru ca să te binecuvântez. Iacov i-a adus mâncarea, iar Isaac a mâncat; i-a adus şi vin ca să bea.

26 T hen his father Isaac said to him, “Come near now and kiss me, my son.”

Apoi tatăl său, Isaac, i-a zis: – Apropie-te şi sărută-mă, fiule.

27 A nd he came near and kissed him; and he smelled the smell of his clothing, and blessed him and said: “Surely, the smell of my son Is like the smell of a field Which the Lord has blessed.

El s-a apropiat şi l-a sărutat; Isaac a simţit mirosul hainelor lui şi l-a binecuvântat zicând: „Mirosul fiului meu este ca mirosul câmpului pe care Domnul l-a binecuvântat.

28 T herefore may God give you Of the dew of heaven, Of the fatness of the earth, And plenty of grain and wine.

Dumnezeu să-ţi dea din roua cerului şi din grăsimea pământului; să-ţi dea grâne şi vin din belşug.

29 L et peoples serve you, And nations bow down to you. Be master over your brethren, And let your mother’s sons bow down to you. Cursed be everyone who curses you, And blessed be those who bless you!” Esau’s Lost Hope

Popoare să-ţi slujească şi noroade să se plece înaintea ta. Stăpâneşte peste fraţii tăi şi fiii mamei tale să se plece înaintea ta. Blestemaţi să fie cei care te vor blestema şi binecuvântaţi să fie cei care te vor binecuvânta!“

30 N ow it happened, as soon as Isaac had finished blessing Jacob, and Jacob had scarcely gone out from the presence of Isaac his father, that Esau his brother came in from his hunting.

Imediat după ce Isaac l-a binecuvântat pe Iacov, iar acesta a plecat dinaintea tatălui său, Isaac, fratele său, Esau, s-a întors de la vânătoare.

31 H e also had made savory food, and brought it to his father, and said to his father, “Let my father arise and eat of his son’s game, that your soul may bless me.”

A pregătit şi el o mâncare gustoasă şi i-a adus-o tatălui său, zicând: – Tată, scoală-te şi mănâncă din vânatul fiului tău, pentru ca să mă binecuvântezi.

32 A nd his father Isaac said to him, “Who are you?” So he said, “I am your son, your firstborn, Esau.”

– Tu cine eşti? l-a întrebat tatăl său, Isaac. – Sunt fiul tău cel întâi născut, Esau! a răspuns el.

33 T hen Isaac trembled exceedingly, and said, “Who? Where is the one who hunted game and brought it to me? I ate all of it before you came, and I have blessed him— and indeed he shall be blessed.”

Atunci Isaac a început să tremure foarte tare şi a zis: – Atunci cine a fost cel care a prins vânat şi mi l-a adus? Din a cui mâncare am mâncat eu înainte să vii tu şi pe cine am binecuvântat? Cu siguranţă, el va fi binecuvântat.

34 W hen Esau heard the words of his father, he cried with an exceedingly great and bitter cry, and said to his father, “Bless me—me also, O my father!”

Când a auzit cuvintele tatălui său, Esau a scos un strigăt puternic, plin de amărăciune, şi i-a spus tatălui său: – Binecuvântează-mă şi pe mine, tată!

35 B ut he said, “Your brother came with deceit and has taken away your blessing.”

– Fratele tău a venit cu înşelăciune şi ţi-a luat binecuvântarea, i-a răspuns tatăl său.

36 A nd Esau said, “Is he not rightly named Jacob? For he has supplanted me these two times. He took away my birthright, and now look, he has taken away my blessing!” And he said, “Have you not reserved a blessing for me?”

– Nu pe bună dreptate se numeşte el Iacov ? a zis Esau. M-a înşelat de două ori: mai întâi mi-a luat dreptul de întâi născut, iar acum mi-a luat şi binecuvântarea. N-ai păstrat nici o binecuvântare pentru mine? a adăugat el.

37 T hen Isaac answered and said to Esau, “Indeed I have made him your master, and all his brethren I have given to him as servants; with grain and wine I have sustained him. What shall I do now for you, my son?”

Isaac i-a răspuns lui Esau: – L-am rânduit drept stăpân peste tine, i le-am dat pe toate rudele sale ca slujitori şi l-am ajutat cu grâne şi vin. Ce mai pot face pentru tine, fiule?

38 A nd Esau said to his father, “Have you only one blessing, my father? Bless me—me also, O my father!” And Esau lifted up his voice and wept.

– Numai o binecuvântare ai, tată? i-a zis Esau tatălui său. Binecuvântează-mă şi pe mine! Apoi şi-a ridicat glasul şi a plâns.

39 T hen Isaac his father answered and said to him: “Behold, your dwelling shall be of the fatness of the earth, And of the dew of heaven from above.

Tatăl său, Isaac, i-a răspuns: – Locuinţa ta va fi departe de grăsimea pământului şi de roua cerului de sus.

40 B y your sword you shall live, And you shall serve your brother; And it shall come to pass, when you become restless, That you shall break his yoke from your neck.” Jacob Escapes from Esau

Vei trăi din sabia ta şi-i vei sluji fratelui tău; dar când te vei răscula, îi vei zdrobi jugul de pe gâtul tău. Fuga lui Iacov la Laban

41 S o Esau hated Jacob because of the blessing with which his father blessed him, and Esau said in his heart, “The days of mourning for my father are at hand; then I will kill my brother Jacob.”

Esau l-a urât pe Iacov din cauza binecuvântării pe care tatăl său i-a dat-o şi şi-a zis: „Zilele de jale pentru tatăl meu se apropie; apoi îl voi ucide pe fratele meu, Iacov.“

42 A nd the words of Esau her older son were told to Rebekah. So she sent and called Jacob her younger son, and said to him, “Surely your brother Esau comforts himself concerning you by intending to kill you.

Când a aflat de planurile lui Esau, fiul ei cel mare, Rebeca a trimis după Iacov, fiul ei cel mic, şi i-a zis: „Fratele tău, Esau, se împacă cu gândul că te va omorî.

43 N ow therefore, my son, obey my voice: arise, flee to my brother Laban in Haran.

De aceea, fiule, ascultă-mă! Fugi de îndată la fratele meu, Laban, în Haran

44 A nd stay with him a few days, until your brother’s fury turns away,

şi stai la el pentru o vreme, până va scădea ura fratelui tău,

45 u ntil your brother’s anger turns away from you, and he forgets what you have done to him; then I will send and bring you from there. Why should I be bereaved also of you both in one day?”

până se va potoli mânia lui faţă de tine şi va uita ce i-ai făcut. Apoi voi trimite după tine şi te voi aduce înapoi de acolo. De ce să vă pierd pe amândoi în aceeaşi zi?“

46 A nd Rebekah said to Isaac, “I am weary of my life because of the daughters of Heth; if Jacob takes a wife of the daughters of Heth, like these who are the daughters of the land, what good will my life be to me?”

După aceea, Rebeca i-a zis lui Isaac: „M-am scârbit de viaţă din cauza acestor hitite; dacă Iacov îşi va lua o soţie dintre fetele ţării, o hitită ca acestea, la ce-mi mai este bună viaţa?“