1 N ow it came to pass, when Isaac was old and his eyes were so dim that he could not see, that he called Esau his older son and said to him, “My son.” And he answered him, “Here I am.”

Isaac îmbătrînise, şi ochii îi slăbiseră, aşa că nu mai vedea. Atunci a chemat pe Esau, fiul lui cel mai mare, şi i -a zis:,, Fiule!``,, Iată-mă,`` i -a răspuns el.

2 T hen he said, “Behold now, I am old. I do not know the day of my death.

Isaac a zis:,, Iacă am îmbătrînit, şi nu ştiu ziua morţii mele.

3 N ow therefore, please take your weapons, your quiver and your bow, and go out to the field and hunt game for me.

Acum dar, te rog, ia-ţi armele, tolba şi arcul, du-te la cîmp, şi adu-mi vînat.

4 A nd make me savory food, such as I love, and bring it to me that I may eat, that my soul may bless you before I die.”

Fă-mi o mîncare, cum îmi place mie, şi adu-mi s'o mănînc, ca să te binecuvinteze sufletul meu înainte de a muri.``

5 N ow Rebekah was listening when Isaac spoke to Esau his son. And Esau went to the field to hunt game and to bring it.

Rebeca a ascultat ce spunea Isaac fiului său Esau. Şi Esau s'a dus la cîmp, ca să prindă vînatul şi să -l aducă.

6 S o Rebekah spoke to Jacob her son, saying, “Indeed I heard your father speak to Esau your brother, saying,

Apoi Rebeca a zis fiului său Iacov:,, Iată, am auzit pe tatăl tău vorbind astfel fratelui tău Esau:

7 ‘ Bring me game and make savory food for me, that I may eat it and bless you in the presence of the Lord before my death.’

Adu-mi vînat, şi fă-mi o mîncare ca să mănînc; şi te voi binecuvînta înaintea Domnului, înainte de moartea mea.``

8 N ow therefore, my son, obey my voice according to what I command you.

Acum, fiule, ascultă sfatul meu, şi fă ce îţi poruncesc.

9 G o now to the flock and bring me from there two choice kids of the goats, and I will make savory food from them for your father, such as he loves.

Du-te de ia-mi din turmă doi iezi buni, ca să fac din ei tatălui tău o mîncare gustoasă cum îi place;

10 T hen you shall take it to your father, that he may eat it, and that he may bless you before his death.”

tu ai s'o duci tatălui tău s'o mănînce, ca să te binecuvinteze înainte de moartea lui.``

11 A nd Jacob said to Rebekah his mother, “Look, Esau my brother is a hairy man, and I am a smooth- skinned man.

Iacov a răspuns mamei sale:,, Iată, fratele meu Esau este păros, iar eu n'am păr deloc.

12 P erhaps my father will feel me, and I shall seem to be a deceiver to him; and I shall bring a curse on myself and not a blessing.”

Poate că tatăl meu mă va pipăi, şi voi trece drept mincinos înaintea lui, şi, în loc de binecuvîntare, voi face să vină peste mine blestemul.``

13 B ut his mother said to him, “ Let your curse be on me, my son; only obey my voice, and go, get them for me.”

Mamă-sa i -a zis:,, Blestemul acesta, fiule, să cadă peste mine! Ascultă numai sfatul meu, şi du-te de adu-mi -i.``

14 A nd he went and got them and brought them to his mother, and his mother made savory food, such as his father loved.

Iacov s'a dus de i -a luat, şi i -a adus mamei sale, care a făcut o mîncare, cum îi plăcea tatălui său.

15 T hen Rebekah took the choice clothes of her elder son Esau, which were with her in the house, and put them on Jacob her younger son.

În urmă, Rebeca a luat hainele cele bune ale lui Esau, fiul ei cel mai mare, cari se găseau acasă, şi le -a pus pe Iacov, fiul ei cel mai tînăr.

16 A nd she put the skins of the kids of the goats on his hands and on the smooth part of his neck.

I -a acoperit cu pielea iezilor mînile şi gîtul, care era fără păr.

17 T hen she gave the savory food and the bread, which she had prepared, into the hand of her son Jacob.

Şi a dat în mîna fiului său Iacov mîncarea gustoasă şi pînea, pe cari le pregătise.

18 S o he went to his father and said, “My father.” And he said, “Here I am. Who are you, my son?”

El a venit la tatăl său, şi a zis:,, Tată!``,, Iată-mă``, a zis Isaac.,, Cine eşti tu, fiule?``

19 J acob said to his father, “I am Esau your firstborn; I have done just as you told me; please arise, sit and eat of my game, that your soul may bless me.”

Iacov a răspuns tatălui său:,, Eu sînt Esau, fiul tău cel mai mare; am făcut ce mi-ai spus. Scoală-te, rogu-te, şezi de mănîncă din vînatul meu, pentru ca să mă binecuvinteze sufletul tău!``

20 B ut Isaac said to his son, “How is it that you have found it so quickly, my son?” And he said, “Because the Lord your God brought it to me.”

Isaac a zis fiului său:,, Cum, l-ai şi găsit, fiule?`` Şi Iacov a răspuns:,, Domnul, Dumnezeul tău, mi l -a scos înainte.``

21 I saac said to Jacob, “Please come near, that I may feel you, my son, whether you are really my son Esau or not.”

Isaac a zis lui Iacov:,, Apropie-te dar, să te pipăi, fiule, ca să ştiu dacă eşti cu adevărat fiul meu Esau, sau nu.``

22 S o Jacob went near to Isaac his father, and he felt him and said, “The voice is Jacob’s voice, but the hands are the hands of Esau.”

Iacov s'a apropiat de tatăl său Isaac, care l -a pipăit, şi a zis:,, Glasul este glasul lui Iacov, dar mînile sînt mînile lui Esau.``

23 A nd he did not recognize him, because his hands were hairy like his brother Esau’s hands; so he blessed him.

Nu l -a cunoscut, pentrucă mînile îi erau păroase, ca mînile fratelui său Esau; şi l -a binecuvîntat.

24 T hen he said, “ Are you really my son Esau?” He said, “I am. ”

Isaac a zis:,, Tu eşti deci fiul meu Esau?`` Şi Iacov a răspuns:,, Eu sînt.``

25 H e said, “Bring it near to me, and I will eat of my son’s game, so that my soul may bless you.” So he brought it near to him, and he ate; and he brought him wine, and he drank.

Isaac a zis:,, Adu-mi să mănînc din vînatul fiului meu, ca sufletul meu să te binecuvinteze.`` Iacov i -a adus, şi el a mîncat; i -a adus şi vin, şi a băut.

26 T hen his father Isaac said to him, “Come near now and kiss me, my son.”

Atunci tatăl său Isaac i -a zis:,, Apropie-te dar, şi sărută-mă, fiule.``

27 A nd he came near and kissed him; and he smelled the smell of his clothing, and blessed him and said: “Surely, the smell of my son Is like the smell of a field Which the Lord has blessed.

Iacov s'a apropiat, şi l -a sărutat. Isaac a simţit mirosul hainelor lui; apoi l -a binecuvîntat, şi a zis:,, Iată, mirosul fiului meu este ca mirosul unui cîmp, pe care l -a binecuvîntat Domnul.

28 T herefore may God give you Of the dew of heaven, Of the fatness of the earth, And plenty of grain and wine.

Să-ţi dea Dumnezeu rouă din cer, Şi grăsimea pămîntului, Grîu şi vin din belşug!

29 L et peoples serve you, And nations bow down to you. Be master over your brethren, And let your mother’s sons bow down to you. Cursed be everyone who curses you, And blessed be those who bless you!” Esau’s Lost Hope

Să-ţi fie supuse noroade, Şi neamuri să se închine înaintea ta! Să fii stăpînul fraţilor tăi, Şi fiii mamei tale să se închine înaintea ta! Blestemat să fie oricine te va blestema, Şi binecuvîntat să fie oricine te va binecuvînta.``

30 N ow it happened, as soon as Isaac had finished blessing Jacob, and Jacob had scarcely gone out from the presence of Isaac his father, that Esau his brother came in from his hunting.

Isaac sfîrşise de binecuvîntat pe Iacov, şi abea plecase Iacov dela tatăl său Isaac, cînd fratele său Esau s'a întors dela vînătoare.

31 H e also had made savory food, and brought it to his father, and said to his father, “Let my father arise and eat of his son’s game, that your soul may bless me.”

A făcut şi el o mîncare gustoasă, pe care a adus -o tatălui său. Şi a zis tatălui său:,, Tată, scoală-te şi mănîncă din vînatul fiului tău, pentruca să mă binecuvinteze sufletul tău!``

32 A nd his father Isaac said to him, “Who are you?” So he said, “I am your son, your firstborn, Esau.”

Tatăl său Isaac i -a zis:,, Cine eşti tu?`` Şi el a răspuns:,, Eu sînt fiul tău cel mai mare, Esau.``

33 T hen Isaac trembled exceedingly, and said, “Who? Where is the one who hunted game and brought it to me? I ate all of it before you came, and I have blessed him— and indeed he shall be blessed.”

Isaac s'a spăimîntat foarte tare, şi a zis:,, Cine este atunci cel ce a prins vînat, şi mi l -a adus? Eu am mîncat din toate, înainte de a veni tu, şi l-am binecuvîntat. Deaceea va rămînea binecuvîntat.

34 W hen Esau heard the words of his father, he cried with an exceedingly great and bitter cry, and said to his father, “Bless me—me also, O my father!”

Cînd a auzit Esau cuvintele tatălui său, a scos mari ţipete, pline de amărăciune, şi a zis tatălui său:,, Binecuvintează-mă şi pe mine, tată!``

35 B ut he said, “Your brother came with deceit and has taken away your blessing.”

Isaac a zis:,, Fratele tău a venit cu vicleşug, şi ţi -a luat binecuvîntarea.``

36 A nd Esau said, “Is he not rightly named Jacob? For he has supplanted me these two times. He took away my birthright, and now look, he has taken away my blessing!” And he said, “Have you not reserved a blessing for me?”

Esau a zis:,, Da, nu degeaba i-au pus numele Iacov; căci m'a înşelat de două ori. Mi -a luat dreptul de întîi născut, şi iată -l acum că a venit de mi -a luat şi binecuvîntarea!`` Şi a zis:,, N-ai păstrat nici o binecuvîntare pentru mine?``

37 T hen Isaac answered and said to Esau, “Indeed I have made him your master, and all his brethren I have given to him as servants; with grain and wine I have sustained him. What shall I do now for you, my son?”

Isaac a răspuns, şi a zis lui Esau:,, Iată, l-am făcut stăpîn peste tine, şi i-am dat ca slujitori pe toţi fraţii lui, l-am înzestrat cu grîu şi vin din belşug: ce mai pot face oare pentru tine, fiule?``

38 A nd Esau said to his father, “Have you only one blessing, my father? Bless me—me also, O my father!” And Esau lifted up his voice and wept.

Esau a zis tatălui său:,, N'ai decît această singură binecuvîntare, tată? Binecuvintează-mă şi pe mine, tată!`` Şi Esau a ridicat glasul şi a plîns.

39 T hen Isaac his father answered and said to him: “Behold, your dwelling shall be of the fatness of the earth, And of the dew of heaven from above.

Tatăl său Isaac a răspuns, şi i -a zis:,, Iată! Locuinţa ta va fi lipsită de grăsimea pămîntului Şi de roua cerului, de sus.

40 B y your sword you shall live, And you shall serve your brother; And it shall come to pass, when you become restless, That you shall break his yoke from your neck.” Jacob Escapes from Esau

Vei trăi din sabia ta, Şi vei sluji fratelui tău; Dar cînd te vei răscula, Vei scutura jugul lui de pe gîtul tău!``

41 S o Esau hated Jacob because of the blessing with which his father blessed him, and Esau said in his heart, “The days of mourning for my father are at hand; then I will kill my brother Jacob.”

Esau a prins ură pe Iacov, din pricina binecuvîntării, cu care -l binecuvîntase tatăl său. Şi Esau zicea în inima sa:,, Zilele de bocet pentru tatăl meu sînt aproape, şi apoi am să ucid pe fratele meu Iacov.``

42 A nd the words of Esau her older son were told to Rebekah. So she sent and called Jacob her younger son, and said to him, “Surely your brother Esau comforts himself concerning you by intending to kill you.

Şi au spus Rebecii cuvintele lui Esau, fiul ei cel mai mare. Ea a trimes atunci de a chemat pe Iacov, fiul ei cel mai tînăr, şi i -a zis:,, Iată, fratele tău Esau vrea să se răsbune pe tine, omorîndu-te.

43 N ow therefore, my son, obey my voice: arise, flee to my brother Laban in Haran.

Acum, fiule, ascultă sfatul meu: scoală-te, fugi la fratele meu Laban în Haran;

44 A nd stay with him a few days, until your brother’s fury turns away,

şi rămîi la el cîtăva vreme, pînă se va potoli mînia fratelui tău,

45 u ntil your brother’s anger turns away from you, and he forgets what you have done to him; then I will send and bring you from there. Why should I be bereaved also of you both in one day?”

pînă va trece dela tine urgia fratelui tău, şi va uita ce i-ai făcut. Atunci voi trimete să te cheme. Pentru ce să fiu lipsită de voi amîndoi într'o zi?``

46 A nd Rebekah said to Isaac, “I am weary of my life because of the daughters of Heth; if Jacob takes a wife of the daughters of Heth, like these who are the daughters of the land, what good will my life be to me?”

Rebeca a zis lui Isaac:,, M'am scîrbit de viaţă, din pricina fetelor lui Het. Dacă Iacov va lua o asemenea nevastă, dintre fetele lui Het, dintre fetele ţării acesteia, la ce-mi mai este bună viaţa?``