1 F or the Lord will have mercy on Jacob, and will still choose Israel, and settle them in their own land. The strangers will be joined with them, and they will cling to the house of Jacob.

Căci Domnul va avea milă de Iacov, va alege iarăş pe Israel, şi -i va aduce iarăş la odihnă în ţara lor; străinii se vor alipi de ei, şi se vor uni cu casa lui Iacov.

2 T hen people will take them and bring them to their place, and the house of Israel will possess them for servants and maids in the land of the Lord; they will take them captive whose captives they were, and rule over their oppressors. Fall of the King of Babylon

Popoarele îi vor lua, şi -i vor aduce înapoi la locuinţa lor, şi casa lui Israel îi va stăpîni în ţara Domnului, ca robi şi roabe. Vor ţinea astfel robi pe cei ce -i robiseră pe ei, şi vor stăpîni peste asupritorii lor.

3 I t shall come to pass in the day the Lord gives you rest from your sorrow, and from your fear and the hard bondage in which you were made to serve,

Iar cînd îţi va da Domnul odihnă după ostenelele şi frămîntările tale, şi după aspra robie care a fost pusă peste tine,

4 t hat you will take up this proverb against the king of Babylon, and say: “How the oppressor has ceased, The golden city ceased!

atunci vei cînta cîntarea aceasta asupra împăratului Babilonului, şi vei zice:,, Iată, asupritorul nu mai este, asuprirea a încetat,

5 T he Lord has broken the staff of the wicked, The scepter of the rulers;

Domnul a frînt toiagul celor răi, nuiaua stăpînitorilor.

6 H e who struck the people in wrath with a continual stroke, He who ruled the nations in anger, Is persecuted and no one hinders.

Cel ce, în urgia lui, lovea popoarele, cu lovituri fără răgaz, cel ce, în mînia lui, supunea neamurile, este prigonit fără cruţare.

7 T he whole earth is at rest and quiet; They break forth into singing.

Tot pămîntul se bucură acum de odihnă şi pace; izbucnesc oamenii în cîntece de veselie.

8 I ndeed the cypress trees rejoice over you, And the cedars of Lebanon, Saying, ‘Since you were cut down, No woodsman has come up against us.’

Pînă şi chiparoşii şi cedrii din Liban se bucură de căderea ta şi zic:, De cînd ai căzut tu, nu se mai suie nimeni să ne taie!`

9 “ Hell from beneath is excited about you, To meet you at your coming; It stirs up the dead for you, All the chief ones of the earth; It has raised up from their thrones All the kings of the nations.

Locuinţa morţilor se mişcă pînă în adîncimile ei, ca să te primească la sosire, ea trezeşte înaintea ta umbrele, pe toţi mai marii pămîntului, scoală de pe scaunele lor de domnie pe toţi împăraţii neamurilor.

10 T hey all shall speak and say to you: ‘Have you also become as weak as we? Have you become like us?

Toţi iau cuvîntul ca să-ţi spună:,Şi tu ai ajuns fără putere ca noi, şi tu ai ajuns ca noi!`

11 Y our pomp is brought down to Sheol, And the sound of your stringed instruments; The maggot is spread under you, And worms cover you.’ The Fall of Lucifer

Strălucirea ta s'a pogorît şi ea în locuinţa morţilor, cu sunetul alăutelor tale; aşternut de viermi vei avea, şi viermii te vor acoperi.

12 “ How you are fallen from heaven, O Lucifer, son of the morning! How you are cut down to the ground, You who weakened the nations!

Cum ai căzut din cer, Luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost doborît la pămînt, tu, biruitorul neamurilor!

13 F or you have said in your heart: ‘I will ascend into heaven, I will exalt my throne above the stars of God; I will also sit on the mount of the congregation On the farthest sides of the north;

Tu ziceai în inima ta:, Mă voi sui în cer, îmi voi ridica scaunul de domnie mai pe sus de stelele lui Dumnezeu; voi şedea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miază-noaptei;

14 I will ascend above the heights of the clouds, I will be like the Most High.’

mă voi sui pe vîrful norilor, voi fi ca Cel Prea Înalt.`

15 Y et you shall be brought down to Sheol, To the lowest depths of the Pit.

Dar ai fost aruncat în locuinţa morţilor, în adîncimile mormîntului!

16 “ Those who see you will gaze at you, And consider you, saying: ‘ Is this the man who made the earth tremble, Who shook kingdoms,

Cei ce te văd se uită ţintă miraţi la tine, te privesc cu luare aminte şi zic:, Acesta este omul care făcea să se cutremure pămîntul, şi zguduia împărăţiile,

17 W ho made the world as a wilderness And destroyed its cities, Who did not open the house of his prisoners?’

care prefăcea lumea în pustie, nimicea cetăţile şi nu dădea drumul prinşilor săi de război?`

18 “ All the kings of the nations, All of them, sleep in glory, Everyone in his own house;

Toţi împăraţii neamurilor, da, toţi, se odihnesc cu cinste, fiecare în mormîntul lui.

19 B ut you are cast out of your grave Like an abominable branch, Like the garment of those who are slain, Thrust through with a sword, Who go down to the stones of the pit, Like a corpse trodden underfoot.

Dar tu ai fost aruncat departe de mormîntul tău, ca o ramură dispreţuită, ca o pradă luată dela nişte oameni ucişi cu lovituri de sabie, şi aruncată pe pietrele unei gropi, ca un hoit călcat în picioare.

20 Y ou will not be joined with them in burial, Because you have destroyed your land And slain your people. The brood of evildoers shall never be named.

Tu nu eşti unit cu ei în mormînt, căci ţi-ai nimicit ţara şi ţi-ai prăpădit poporul. Nu se va mai vorbi niciodată de neamul celor răi.

21 P repare slaughter for his children Because of the iniquity of their fathers, Lest they rise up and possess the land, And fill the face of the world with cities.” Babylon Destroyed

Pregătiţi măcelărirea fiilor, din pricina nelegiuirii părinţilor lor! Ca să nu se mai scoale să cucerească pămîntul, şi să umple lumea cu cetăţi!``

22 “ For I will rise up against them,” says the Lord of hosts, “And cut off from Babylon the name and remnant, And offspring and posterity,” says the Lord.

Eu mă voi ridica împotriva lor! -zice Domnul oştirilor-şi voi şterge numele şi urma Babilonului, pe fiu şi nepot,`` zice Domnul.

23 “ I will also make it a possession for the porcupine, And marshes of muddy water; I will sweep it with the broom of destruction,” says the Lord of hosts. Assyria Destroyed

Voi face din el un culcuş de arici şi o mlaştină, şi îl voi mătura cu mătura nimicirii,`` zice Domnul oştirilor.

24 T he Lord of hosts has sworn, saying, “Surely, as I have thought, so it shall come to pass, And as I have purposed, so it shall stand:

Domnul oştirilor a jurat, şi a zis:,, Da, ce am hotărît se va întîmpla, ce am pus la cale se va împlini.

25 T hat I will break the Assyrian in My land, And on My mountains tread him underfoot. Then his yoke shall be removed from them, And his burden removed from their shoulders.

Voi zdrobi pe Asirian în ţara Mea, îl voi călca în picioare pe munţii Mei; astfel jugul lui se va lua de pe ei, şi povara lui va fi luată de pe umerii lor.``

26 T his is the purpose that is purposed against the whole earth, And this is the hand that is stretched out over all the nations.

Iată hotărîrea luată împotriva întregului pămînt, iată mîna, întinsă peste toate neamurile.

27 F or the Lord of hosts has purposed, And who will annul it? His hand is stretched out, And who will turn it back?” Philistia Destroyed

Domnul oştirilor a luat această hotărîre: cine I se va împotrivi? Mîna Lui este întinsă: cine o va abate?

28 T his is the burden which came in the year that King Ahaz died.

În anul morţii împăratului Ahaz, a fost rostită această proorocie:

29 “ Do not rejoice, all you of Philistia, Because the rod that struck you is broken; For out of the serpent’s roots will come forth a viper, And its offspring will be a fiery flying serpent.

Nu te bucura, ţara Filistenilor, că s'a frînt toiagul care te lovea! Căci din rădăcina şarpelui va ieşi un basilic, şi rodul lui va fi un balaur sburător.

30 T he firstborn of the poor will feed, And the needy will lie down in safety; I will kill your roots with famine, And it will slay your remnant.

Atunci cei mai săraci vor putea paşte, şi cei nenorociţi vor putea să locuiască liniştiţi; dar îţi voi lăsa neamul să piară de foame, şi ce va mai rămînea din tine va fi omorît.

31 W ail, O gate! Cry, O city! All you of Philistia are dissolved; For smoke will come from the north, And no one will be alone in his appointed times.”

Gemi, poartă! Boceşte-te, cetate! Cutremură-te, toată ţara Filistenilor! Căci un fum vine dela miază noapte, şi şirurile vrăjmaşului sînt strînse.``

32 W hat will they answer the messengers of the nation? That the Lord has founded Zion, And the poor of His people shall take refuge in it.

ce va răspunde trimişilor poporului?`` -,, Că Domnul a întemeiat Sionul, şi că cei nenorociţi din poporul Lui găsesc un loc de adăpost acolo.`` -